Inteligența artificială, promovată ca un instrument de eficiență, devine subiect de dezbatere în contextul reducerii activității cognitive la utilizatorii de smartphone și platforme de tip ChatGPT. Studiile recente, inclusiv cercetarea condusă de Nataliya Kosmyna la MIT, arată că interacțiunea cu inteligența artificială scade semnificativ activitatea cerebrală legată de atenție și creativitate. Aceste constatări sugerează că accesul nelimitat la informație poate afecta capacitatea de gândire autonomă.

Impactul inteligenței artificiale asupra proceselor cognitive

Experimentul EEG al laboratorului MIT a comparat două grupuri: unul care a redactat texte cu ajutorul ChatGPT și altul care a scris manual. Participanții care au folosit inteligența artificială au înregistrat o reducere de 30 % a amplitudinii undelor beta, asociate cu concentrare și procesare complexă. Mai mult, memoriea pe termen scurt a scăzut, iar 82 % dintre subiecți nu și-au amintit conținutul generat.

Principalele efecte observate

  • Scăderea activității în zona prefrontală, responsabilă de raționament.
  • Reducerea nivelului de atenție susținută în sarcini de lectură.
  • Creșterea dependenței de asistenți digitali pentru calcule și orientare.

Repercusiuni în mediul educațional

Un sondaj realizat în 2024 de Office for Students din Regatul Unit a relevat că peste 90 % dintre elevii de liceu recurg la inteligența artificială pentru teme, iar 20 % admit că au predat integral eseuri generate de AI. Profesorii raportează dificultăți în evaluarea gândirii critice, deoarece studenții reproduc răspunsuri fără a înțelege logică din spatele lor.

Observații ale cadrelor didactice

Michael Gerlich, SBS Swiss Business School, notează că studenții care folosesc frecvent inteligența artificială obțin scoruri la testele de gândire critică cu 8‑12 % mai mici decât cei care se bazează pe metode tradiționale. În plus, cercetările OECD din 2023 confirmă o corelație inversă între timpul petrecut în fața ecranelor și performanțele academice.

Societatea „stupidogenă” și riscul de „brain rot”

Conceptul de societate „stupidogenă”, introdus de Daisy Christodoulou, se referă la un mediu digital orientat spre divertisment rapid și informație superficială. Termenul „brain rot”, adoptat de Oxford University Press ca cuvântul anului 2028, descrie combinația de oboseală cognitivă și pasivitate mentală cauzată de consumul necritic al conținutului online.

Factori de amplificare a fenomenului

Platformele de social media prioritizează algoritmi de captare a atenției, reducând expunerea la texte complexe. Astfel, utilizatorii se confruntă cu o „fricțiune” redusă în procesul de învățare, iar creierul nu mai este stimulat să genereze soluții originale.

Întrebări privind viitorul gândirii umane

Evaluarea continuă a impactului inteligenței artificială asupra cognitivului este esențială pentru politici educaționale și de sănătate mentală. Experții subliniază necesitatea dezvoltării strategiilor care să includă momente de „fricțiune intelectuală”, cum ar fi activități offline și exerciții de memorie.

Monitorizarea evoluțiilor în domeniul inteligenței artificiale și a efectelor sale asupra proceselor cognitive rămâne crucială pentru adaptarea sistemelor educaționale și pentru protejarea capacității de gândire autonomă a populației.