Achitarea lui Dumitru Dragomir în dosar DNA a fost confirmată de Curtea de Apel București pe 25 noiembrie 2025, punând capăt unui proces penal ce a implicat acuzații de mită în valoare de 3,1 milioane de euro de la RCS & RDS. Decizia nu este definitivă, deoarece DNA poate formula un apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Motivarea Curții de Apel și „mitralierea” procurorului
În motivarea de 62 de pagini, judecătoarea Cătălina Cruceru a respins acuzațiile din dosar DNA, acuzând procurorul de lipsă totală de probe concrete. „Rechizitoriul nu conține nicio trimitere concretă la probe”, a subliniat magistrata, considerând că documentul se bazează pe presupuneri și asocieri temporale fără susținere probatorie.

Excluderea declarațiilor martorilor-cheie
Înalta Curte a dispus, la cererea apărării, excluderea din dosar a declarațiilor unor martori precum Ioan Bendei (decedat în iulie 2025) și Dinei Mihai. În motivare, Curtea a apreciat că aceste declarații nu aduc dovadă a unei „modaliţiţi de săvârşire” a presupusei mită din dosar DNA.

Lipsa influenţei asupra Adunării Generale a LPF
Judecătoarea Cruceru a demonstrat că, în conformitate cu probele administrate, Dumitru Dragomir nu a exercitat atribuții ce depășeau cele ale preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF). În rolul său, el a doar prezidat şedinţele Adunării Generale, fără drept de vot, ceea ce infirmă acuzaţia de trafic de influenţă din dosar DNA.

Diferenţa dintre mită şi foloase necuvenite
Conform legii penale, luarea de mită presupune primirea unui fapt în legătură cu atribuţiile de serviciu. În dosar DNA, procurorii nu au reuşit să coreleze suma de 3,1 milioane de euro cu activităţi oficiale ale lui Dumitru Dragomir, iar judecătoarea a clasificat sumele primite ca foloase necuvenite, nu ca mită.

Investiţia RCS & RDS, nu mită
Jurisprudenţa Curții de Apel a reţinut că banii primiţi prin contractul de asociere în participaţiune au fost utilizaţi exclusiv pentru modernizarea imobilului adus de SC Bodu SRL. Suma de 3,1 milioane de euro a circulat în cadrul unui contract civil, fără legătură cu drepturile de televiziune din Liga 1, contrar ipotezelor din dosar DNA.

Elemente din rechizitoriul DNA
Rechizitoriul susţinea că:

  • RCS & RDS ar fi dorit să obţină favorable în privinţa penalităţilor de întârziere faţă de LPF;
  • Contractul de asociere în participaţiune ar fi fost mijlocul prin care se ar fi „mituit” pe Dumitru Dragomir;
  • Martorii ar fi confirmat că preşedintele LPF ar fi influenţat deciziile Adunării Generale în favoarea consorţiului RCS & RDS.

Aceste afirmaţii au fost respinse de judecătoarea Cruceru pentru lipsă de probe solide.

Prescripţia şi cererea de confiscare a milioanelor
Faptele pentru care a fost condamnat în 2019 au fost prescrise, iar dosarul rejudecat în 2023 rămâne deschis pentru confiscarea sumei solicitate de DNA:

  • SC Bodu SRL: peste 20 milioane de lei şi 3,5 milioane de euro;
  • SC RCS & RDS: peste 2,3 milioane de lei şi 3,5 milioane de euro.

Concluzie
Decizia Curții de Apel privind achitarea lui Dumitru Dragomir în dosar DNA subliniază necesitatea unor probe clare în cauzele de corupţie. Rămâne de urmărit dacă DNA va contesta hotărârea și cum vor evolua cererile de confiscare. Pentru a rămâne informat despre evoluţiile din acest dosar DNA, este recomandată o monitorizare continuă a surselor juridice și mass-media.