Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție devin subiecte de interes global, în contextul mandatelor de arestare emise pentru lideri din războiul din Ucraina și conflictul din Gaza. Aceste două instituții cu sediul la Haga acționează simultan în încercarea de a răspunde acuzațiilor de crime de război și de genocid.

Acțiunile recente ale Curții Penale Internaționale

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, acuzat de un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni. Aceasta a marcat prima dată când un șef de stat a fost vizat direct de instituția.

Mandatele de arestare emise în contextul conflictelor

– Noiembrie 2024: mandat de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război în Gaza.
– Același interval: trei lideri seniori ai Hamas au fost vizaţi de mandatele ICC, toți fiind ulterior uciși în operațiuni israeliene.
Aceste ordine subliniază capacitatea Curții Penale Internaționale de a aborda atât actori de stat, cât și grupări non‑statale.

Rolul Curții Internaționale de Justiție în conflictele actuale

Curtea Internațională de Justiție, instituție creată în 1945, a preluat în 2024 un caz de genocid adus de Africa de Sud împotriva Israelului. Deși încă nu a emis o decizie finală, Curtea a stabilit măsuri provizorii care obligă Israelul să prevină orice act de genocid în Gaza.

Procedurile de genocid și alte cazuri în curs

Pe lângă cazul sud-african, Curtea Internațională de Justiție examinează o altă plângere de genocid depusă de Gambia împotriva Myanmarului, referitoare la persecutarea minorității Rohingya. Aceste două dosare ilustrează angajamentul Curții Internaționale de Justiție de a proteja drepturile fundamentale în situații de conflict.

Reacții politice și implicații pentru dreptul internațional

În februarie 2025, președintele Statelor Unite a semnat un ordin executiv care sancționează Curtea Penală Internațională, acuzaând instituția de „abuz de putere” prin emiterea de mandatele de arestare pentru Netanyahu și Gallant. Comentatorii juridici, precum Nina Græger de la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo, subliniază că atât Curtea Penală Internațională, cât și Curtea Internațională de Justiție contribuie la menținerea normelor juridice internaționale.

Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție se află în centrul atenției globale, demonstrând capacitatea sistemului juridic internațional de a reacționa la conflicte contemporane. Este esențial ca publicul și factorii de decizie să rămână informați privind evoluțiile acestor instituții, pentru a susține respectarea dreptului internațional.