Adunarea Generală a ONU (UNGA) a debutat pe 9 septembrie 2025, marcând începutul celei de‑a 80‑a sesiuni. În această primă săptămână, președintele incoming, Annalena Baerbock, a preluat mandatul, a adoptat agenda UNGA 2025 și a inițiat lucrările organizatorice, pregătind liderii lumii pentru dezbaterea înaltă ce va avea loc pe 23‑27 septembrie.

Deschiderea și agenda UNGA 2025

Prima zi a sesiunii a inclus adoptarea temei “Mai bine împreună: 80 de ani și mai mult pentru pace, dezvoltare și drepturi umane”. Agenda UNGA 2025 prioritează schimbările climatice, inteligența artificială, criza alimentară globală și conflictele persistente, consolidând rolul multilateral al Adunării Generale a ONU.

Debata înaltă și programul

Debata înaltă începe pe 23 septembrie, cu două sesiuni zilnice: dimineața, între 9:00 și 14:45 (GMT 13‑18:45), și după-amiaza, între 15:00 și 21:00 (GMT 19‑01). Fiecare discurs este înregistrat și publicat pe site‑ul oficial al UNGA, iar durata recomandată este de 15 minute, deși multe intervenții depășesc acest prag.

Structura zilnică

– Sesiune dimineață: discursuri și declarații oficiale.
– Pauză de prânz: 45 de minute pentru concedii.
– Sesiune după‑amiază: continuarea programului până la încheierea listei de vorbitori.

Cine vorbește la UNGA 2025

Peste 150 de șefi de stat și guvernanți sunt invitați să susțină discursuri. Tradițional, Brazilia deschide sesiunea, urmată de Statele Unite. În această ediție, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, și președintele SUA, Donald Trump, vor vorbi consecutiv, evidențiind tensiuni diplomatice recente. Ordinea de adresare se stabilește în funcție de nivelul de reprezentare, preferințele exprimate și echilibrul geografic.

Participare specială

– Vaticanul, Statul Palestina și Uniunea Europeană beneficiază de sloturi în funcție de reprezentare.
– Palestina va participa prin adresă video, după refuzul SUA de a-i acorda viză, conform prevederilor acordului cu gazda.

Locul desfășurării și importanța sediului ONU

Adunarea Generală a ONU are loc la sediul ONU din Manhattan, New York, construit între 1949‑1952. Campusul include Secretariatul, Sala Generală cu 1 800 de locuri, Clădirea Conferințelor (pentru Consiliul de Securitate), biblioteca Dag Hammarskjöld și peluza nordică cu opere de artă. De la prima sesiune în Londra, aproape toate adunările au fost găzduite la New York, cu excepții notabile, cum ar fost Geneva în 1988.

Agenda principală și recunoașterea Palestinei

În timpul UNGA 2025, state precum Franța, Andorra, Belgia, Luxemburg, Malta și Monaco au recunoscut oficial suveranitatea Palestinei, urmate de Australia, Canada, Portugalia și Regatul Unit. Recunoașterea atinge 157 de state membre, reprezentând 81 % din comunitatea internațională. Această evoluție intensifică discuțiile privind statutul Palestinei în cadrul ONU, în ciuda veto‑ului Statelor Unite asupra rezoluțiilor de aderare.

Procedura de aderare și vetoul SUA

Pentru a deveni membru complet al ONU, o țară aplică la secretarul general, acceptă Carta ONU și este evaluată de Consiliul de Securitate. Admiterea necesită cel puțin nouă voturi favorabile și absența vreunui veto din partea celor cinci membri permanenți (China, Franța, Rusia, Regatul Unit, SUA). Dacă Consiliul recomandă, Adunarea Generală aprobă cu două treimi din voturi. Vetoul SUA a blocat recent o rezoluție din aprilie 2024 privind aderarea completă a Palestinei, menținând statusul de observator.

Concluzie

UNGA 2025 reunește lideri mondiali pentru a discuta provocări esențiale, de la climă la drepturile omului și statutul Palestinei. Monitorizarea continuă a evoluțiilor și a deciziilor luate la Adunarea Generală a ONU rămâne crucială pentru a înțelege impactul multilateralității în agenda globală.

Cuvinte‑cheie: Adunarea Generală a ONU, UNGA 2025, dezbatere înaltă, agenda UNGA, președintele UNGA, participare Palestina, veto SUA, schimbări climatice.