Klaus Iohannis a primit recent o notificare de la ANAF privind o datorie de 4,7 milioane de lei aferentă încasărilor din închirierea unui spațiu comercial din Sibiu. Autoritățile fiscale au inițiat procedura de executare silită, iar una dintre casele fostului președinte ar putea fi scoasă la licitație în următoarele săptămâni.

ANAF notifică plata a 4,7 milioane de lei către Klaus Iohannis
Conform unui comunicat publicat de G4Media la 14 august, ANAF a cerut lui Klaus Iohannis să restituie suma de 4,7 milioane de lei încasată ilegal din închirierea imobilului situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, Sibiu.
În acel spațiu comercial, familiile Iohannis au obținut venituri de peste 260.000 de euro în perioada 1999‑2016, suma fiind direcționată către Raiffeisen Bank.

Procedura de executare silită și licitația unei case
ANAF a emis un proces verbal de sechestru asupra uneia dintre proprietățile deținute de Klaus Iohannis.
Documentele prezentate de G4Media indică că casa respectivă va fi scoasă la licitație publică, conform legislației în vigoare pentru recuperarea creanțelor fiscale.

Detalii despre imobilul din Nicolae Bălcescu 29

  • Imobilul a fost deținut de familia Iohannis între 1999 și 2016.
  • Veniturile din chirie au contribuit la achiziționarea a trei alte locuințe, denumite de președinte „căsuțe”.
  • În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a constatat că imobilul a fost deținut nelegal, iar în aprilie 2016 titlul de proprietate a fost radiat din cartea funciară.

Context juridic și deciziile instanțelor
După sechestru, statul român a inițiat o acțiune în justiție pentru recuperarea sumelor încasate ilegal de Klaus Iohannis.
Dezbaterea legală se referă și la alte două imobile din Sibiu – Gheorghe Magheru 35 și Nicolae Bălcescu 29 – care au fost, inițial, naționalizate în anii ’60 și apoi revendicate de moștenitori în anii ’90.
Investigațiile realizate de Riseproject și Centrul de Investigații Media au reconstruit lanțul tranzacțional prin care familia Iohannis a dobândit jumătate din spațiul comercial, la prețul de 3.200 de dolari, în 1999.

În concluzie, procedura de executare silită lansată de ANAF împotriva lui Klaus Iohannis reflectă un conflict juridic complex legat de proprietăți și venituri din chirii. Monitorizarea evoluției cazului rămâne esențială pentru a înțelege impactul asupra patrimoniului fostului președinte și asupra politicilor fiscale ale României.