Raportul CbCR reprezintă obligația de raportare la nivel de țară pentru grupurile multinaționale, iar la jumătatea lunii noiembrie 2025 autoritățile fiscale române au demarat o campanie informativă pentru entitățile constitutive ale acestor grupuri, cerând conformarea cu cerințele de raportare CbCR în fiecare jurisdicție.

Context legislativ și obiectivele OUG 42/2017

Ordonanța de urgență 42/2017 impune societăților-mamă finale rezidente în România, precum și anumitor entități constitutive, să depună raportul CbCR atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite.
Scopul principal este creșterea transparenței fiscale și combaterea planificării fiscale agresive, în conformitate cu Acțiunea 13 a OECD‑BEPS.
Obiectivele specifice includ:

  • Prevenirea deducerilor duble și a dublă neimpozitare;
  • Blocarea transferului profiturilor către jurisdicții cu impozitare favorabilă;
  • Alinierea la standardele internaționale de schimb automat de informații.

Instrumente globale ale OCDE pentru CbCR

OCDE a furnizat diverse instrumente pentru valorificarea rapoartelor CbCR, printre care:

  • Workshop‑uri de evaluare a riscurilor pe baza CbCR;
  • CbCR Tax Risk Evaluation and Assessment Tool (TREAT);
  • Chestionarul TRAQ în cadrul International Compliance Assurance Programme (ICAP);
  • Handbook-ul Effective Risk Assessment (2017).

Aceste instrumente permit autorităților fiscale să identifice riscuri potențiale și să solicite explicații suplimentare grupurilor multinaționale.

Statistici CbCR 2025 și implicații pentru România

Corporate Tax Statistics 2025, publicată pe 25 noiembrie, conține date agregate din peste 8.700 de grupuri MNE la nivel global, incluzând anul 2022.
Rezultatele relevante pentru România sunt:

  • 106 jurisdicții ar fi putut furniza statistici CbCR în 2022;
  • 53 jurisdicții au transmis efectiv date OCDE;
  • 5 jurisdicții au raportat zero rapoarte CbCR;
  • 48 jurisdicții nu au furnizat statistici, deși puteau.

Ponderea profiturilor raportate în „investment hubs” a scăzut de la 31,9 % în 2017 la 18,9 % în 2022, indicând o reducere a diferențelor dintre locul raportării și activitatea economică reală.

Situatia actuală în România și riscuri de neconformare

Deși OUG 42/2017 este în vigoare din 2017, România nu dispune încă de toate mecanismele pentru a primi rapoarte CbCR din jurisdicții extra‑UE și nu a încheiat acorduri bilaterale cu state ne‑semnatare ale CbC MCAA.
Entitățile constitutive ale grupurilor multinaționale stabilite în afara UE trebuie să utilizeze formularul R404 și schema XML pentru transmiterea electronică.
Neconformarea cu obligația de raportare CbCR poate atrage amenzi de până la 20.000 € și poziționarea contribuabilului într-un nivel de risc superior, favorizând controale fiscale suplimentare.
ANAF a confirmat că peste 500 de companii românești sunt deja subiectul unor controale, evidențiind vigilența autorităților în acest domeniu.

Pași urgenti pentru companii

  • Evaluarea rapidă a eligibilității pentru raportarea CbCR;
  • Colectarea și consolidarea datelor necesare pentru formularul R404;
  • Depunerea raportului CbCR în termen de 12 luni de la încheierea anului fiscal – pentru anul 2024, termenul limită este 31 decembrie 2025;
  • Monitorizarea eventualelor notificări de la ANAF și pregătirea pentru eventuale controale.

Respectarea voluntară a cerințelor CbCR facilitează interacțiuni mai eficiente cu autoritățile fiscale și reduce expunerea la sancțiuni.

În concluzie, raportul CbCR devine un instrument esențial pentru transparența fiscală a grupurilor multinaționale în România. Companiile trebuie să acționeze prompt pentru a se alinia la cerințele OUG 42/2017 și la standardele OECD, menținându‑se astfel în conformitate și evitând riscurile de penalizare. Continuarea informării și monitorizarea evoluțiilor legislative reprezintă pași cheie pentru un mediu fiscal sustenabil.