Angela Merkel a provocat valuri în presa europeană printr-un interviu acordat canalului maghiar „Partizan”, în care a susținut că Polonia și statele baltice au blocat un nou format de negociere cu Rusia în perioada premergătoare războiului din Ucraina. Declarațiile fosta cancelară germană au reaprins discuțiile despre rolul Minsk și despre posibilitatea unui dialog direct între Uniunea Europeană și Kremlin.

Declarațiile Merkel și reacția Poloniei
În interviu Merkel a afirmat că acordul de la Minsk, deși „departe de a fi perfect”, a reușit să calmeze tensiunile din 2015‑2021, permițând Ucrainei să „își adune forțele”. Ea a adăugat că, în iunie 2021, a simțit că Vladimir Putin nu mai respectă Minsk și a propus, alături de președintele Macron, un nou format de negocieri directe cu Rusia în cadrul UE.

  • „Unii oameni nu au susținut acest lucru. Aceștia erau în primul rând statele baltice, dar și Polonia s‑a opus”, a spus Merkel.
  • „Acest format nu s‑a concretizat. Am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin”, a concluzionat fosta cancelară.

Contextul acordului de la Minsk și eșecul său
Acordul de la Minsk (Minsk II), semnat pe 12 februarie 2015, avea ca scop:

  1. instaurarea unui armistițiu în estul Ucrainei;
  2. organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste;
  3. reforme constituționale pentru descentralizare.

În ciuda acestor prevederi, încălcările frecvente ale încetării focului și lipsa unui consens european au slăbit eficacitatea acordului, iar Merkel a remarcat că „Rusia nu a luat în serios Minsk”. Aceste constatări au fost punctul de plecare pentru propunerea unui nou format de negociere cu Rusia.

Impactul pandemiei COVID asupra dialogului diplomatic
Merkel a subliniat că pandemia a întrerupt canalele de comunicare esențiale pentru diplomație. Videoconferințele, deși utile, nu pot înlocui întâlnirile față în față. „Coronavirusul a schimbat politica mondială, deoarece nu am mai putut să ne întâlnim”, a remarcat fosta cancelară, amintind că Putin a ratat summitul G20 din 2021 din temeri legate de COVID. Aceste limitări au contribuit, în opinia lui Merkel, la imposibilitatea găsirii de noi compromisuri înainte de invazia din 2022.

Reacțiile oficiale din Polonia și Estonia
Interviul a generat reacții puternice:

  • Fostul premier polonez Mateusz Morawiecki a calificat declarațiile lui Merkel drept „nechibzuite” și a acuzat-o pe ea și pe guvernul german de „dăunare Europei”.
  • Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului estonian, a considerat acțiunea Merkel „cel mai jos prag” al unei politici de culpabilizare a statelor baltice și Poloniei.

Observatorii polonezi au adăugat că Merkel nu a acuzat direct Polonia de declanșarea războiului, ci a descris pur și simplu dinamica geopolitică anterioară invaziei, iar media a amplificat titlurile.

Concluzie: declarațiile recente ale lui Angela Merkel despre negocierea cu Rusia și opoziția Poloniei și a statelor baltice readuc în discuție limitele acordurilor de la Minsk și impactul pandemiei asupra diplomației. Evoluțiile geopolitice continuă să fie volatile, iar monitorizarea atentă a mesajelor oficiale rămâne esențială pentru înțelegerea direcției viitoare a relațiilor europene.