Bewe Lab, start‑up elveţian fondat pe cercetări universitare, pregăteşte lansarea unei aplicații anti fast‑food menită să reducă dorinţa pentru alimentele adictive prin jocuri video pentru sănătate. Proiectul combină neuroștiinţa cu mecanisme de feedback vizual, oferind utilizatorilor un instrument de recondiţionare neurologică.

Cum a apărut ideea aplicației anti fast‑food
Totul a pornit în laboratorul de neuroştiinţe al Universităţii din Fribourg, unde Lucas Spierer dezvolta o interfaţă de recuperare motorie pentru pacienţi post‑AVC. În timpul testelor, participanţii au schimbat preferinţele alimentare în urma expunerii la imagini, ceea ce a determinat echipa să redirecţioneze cercetarea către o aplicație anti fast‑food.

Mecanismul jocului și recondiţionarea neurologică
Aplicaţia se prezintă ca un joc video simplu, dar calibrat pentru a stimula modificări de comportament. Utilizatorul selectează alimentele pe care vrea să le elimine – băuturi carbogazoase, burgeri, dulciuri – iar ecranul afișează simultan imagini cu alimente sănătoase și cu produsele nesănătoase alese. În zona de jos rulează minijocuri de tip „brick breaker”, în care se atrag doar alimentele bune și se evită cele dăunătoare. Repetiţiile fizice și vizualizarea constantă antrenează creierul să repudieze tentaţiile reale, conform specialiştilor în recondiţionare neurologică.

Teste preliminare și rezultate
Studiile interne au înregistrat cazuri în care utilizatoarele au redus consumul de băuturi carbogazoase de la aproape un litru şi jumătate pe zi la refuz total după câteva săptămâni de utilizare. Exemplele documentate susţin ipoteza că interacţiunea cu alimentele virtuale poate influenţa reacţiile inconştiente legate de consumul de fast‑food.

Planuri de extindere și impact potențial
Aplicaţia anti fast‑food este programată să fie disponibilă la începutul anului 2026. Echipa Bewe Lab prevede:
– adăugarea de noi tipuri de jocuri și niveluri;
– extinderea listei de alimente problematice;
– dezvoltarea unor module pentru combaterea dependenţelor de tutun, alcool și alte substanţe.

Costurile tratamentelor pentru obezitate și afecţiuni asociate ar putea scădea dacă aplicaţia anti fast‑food dovedeşte eficacitatea pe scară largă. Utilizarea jocurilor video ca metodă de intervenție în sănătate publică reprezintă o abordare nouă, cu potenţial de a completa dietele stricte și terapiile pharmacologice.

Monitorizarea evoluţiilor și informarea continuă rămân esenţiale pentru a evalua impactul real al aplicaţiei anti fast‑food asupra obiceiurilor alimentare.