Peste 300 de artiști și profesioniști din industria muzicală românească, printre care personalități proeminente precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza și Adrian Despot, au semnat o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care ar modifica Legea dreptului de autor. Semnatarii susțin că modificările propuse pot afecta dramatic modul în care se colectează și se plătesc drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice, un mecanism esențial pentru susținerea financiară a artiștilor.

Artiștii s-au adresat Guvernului și Ministerului Culturii, subliniind problemele legate de eliminarea gestiunii colective extinse, un sistem prin care drepturile de autor sunt colectate centralizat. Prin acest mecanism, restaurantele, barurile și alte spații publice care difuzează muzică nu sunt obligate să negocieze direct cu fiecare artist pentru licențierea pieselor, având astfel o metodă eficientă de a respecta drepturile creatorilor.

Proiectul de OUG, așa cum este perceput de artiști, ar permite organizarea licențierii individuale, o practică pe care mulți o consideră „imposibilă și costisitoare”. „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental, astfel încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în scrisoare. Aceasta evidențiază că, în cazul în care gestiunea colectivă extinsă ar fi eliminată, artiștii ar putea rămâne fără o sursă stabilă de venit.

„Dacă se adoptă acest proiect, plata drepturilor devine opțională. Publicul ar putea să declare că are relații directe cu un număr mic de artiști, dar ar putea apoi să difuzeze orice alt repertoriu fără verificări”, a declarat Tudor Chirilă, unul dintre semnatari. Astfel, artiștii nu ar mai avea posibilitatea de a-și urmări veniturile, fiind nevoiți să își caute singuri utilizările muzicii lor.

Ministerul Culturii a răspuns la aceste îngrijorări, ministrul Andras Demeter afirmând că modificările sunt menite să ofere mai multă libertate titularilor de drepturi. „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri, inclusiv prin organisme colective sau soluții mixte”, a declarat acesta. Totuși, artiștii contestă această viziune, subliniind că actuala legislație permite deja gestionarea individuală fără a încălca drepturile creatorilor.

Pe de altă parte, protestul artiștilor a adunat un sprijin semnificativ în rândul comunității muzicale și a avut impact asupra opiniei publice. Daniel Bittman, alt semnatar al scrisorii, a afirmat că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”, subliniind că actualul sistem de gestiune colectivă a fost construit pe necesitatea protecției creației artistice.

Eliminarea gestiunii colective extinse ar transforma peisajul muzical din România, lăsând mulți artiști fără protecția adecvată. „Autorii nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, avertizau semnatarii scrisorii. Aceasta nu doar că ar apărea ca o măsură ineficientă, ci l-ar împinge pe artist în zona nesiguranței financiare.

Scrisoarea trimisă de artiști nu este doar un protest, ci și un apel la responsabilitate din partea autorităților. Aceștia cer menținerea gestiunii colective extinse și protejarea drepturilor lor. Reacția publicului și a altor organizații culturale va fi de urmărit în acest context, având în vedere impactul potențial asupra unei industrii deja vulnerabile. Astfel, viitorul dreptului de autor în muzica românească se află acum sub semnul întrebării.