O bacterie modificată genetic, capabilă să distrugă tumorile din interior, a fost dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea din Waterloo, potrivit unui studiu recent. Microorganismul, care supraviețuiește chiar și fără oxigen, ar putea reprezenta o nouă abordare în lupta împotriva cancerului.

Noua armă: Clostridium sporogenes modificat

Echipa de cercetare, condusă de doctorandul Bahram Zargar și supravegheată de profesorii Brian Ingalls și Pu Chen, a folosit bacteria Clostridium sporogenes. Aceasta, prezentă în mod natural în sol, are capacitatea de a prolifera în absența oxigenului. Centrul tumorilor solide este adesea alcătuit din celule moarte și lipsite de oxigen, un mediu ideal pentru această bacterie.

„Sporii bacterieni pătrund în tumoră, găsind un mediu bogat în nutrienți, dar lipsit de oxigen,” a explicat dr. Marc Aucoin. „Bacteria elimină tumora din organism,” a adăugat acesta, subliniind potențialul acestei noi abordări terapeutice. Pe măsură ce bacteria se răspândește, ajunge și la zonele cu oxigen.

Rezistență la oxigen: Cheia supraviețuirii

Pentru a depăși problema distrugerii bacteriei în contact cu oxigenul, cercetătorii au modificat genetic Clostridium. Au introdus în genomul acesteia gena unei alte bacterii, care este tolerantă la oxigen. Astfel, microorganismul modificat poate supraviețui și în regiunile exterioare ale tumorii, extinzând aria de acțiune.

Cu toate acestea, gena de toleranță la oxigen nu este activă permanent. Mecanismul de control este bazat pe un sistem numit „quorum sensing”. Acesta utilizează semnale chimice emise de bacterii, activând gena doar atunci când populația de bacterii din interiorul tumorii atinge un nivel critic. Aceasta previne proliferarea bacteriei în fluxul sanguin, un aspect crucial pentru siguranța pacientului.

Viitorul cercetării: Studii preclinice

Profesorul Brian Ingalls a descris acest sistem ca fiind „ceva asemănător unui circuit electric, dar din fragmente de ADN.” Acesta a adăugat că, „dacă sunt asamblate corect, formează un sistem previzibil.” Cercetătorii vor combina acum gena de toleranță la oxigen cu sistemul quorum sensing într-o singură bacterie. Următorul pas îl reprezintă testarea pe tumori în cadrul studiilor preclinice.