România a lansat recent cartea de identitate electronică, un pas important în procesul de digitalizare, dar utilizarea practică a generat dificultăți semnificative în multe instituții publice și private. Radu Păltineanu, explorator cunoscut, a relatat pe rețelele sociale problemele întâmpinate la bancă, bibliotecă și punctul de frontieră, evidențiind lacunele infrastructurii pentru buletinul electronic.

Un buletin electronic, dar un sistem nepregătit
Noul tip de carte de identitate conține un cip cu date personale, inclusiv adresa și semnătura electronică. Multe autorităţi nu au achiziţionat cititoare compatibile, iar echipamentele existente nu sunt întotdeauna funcţionale. În lipsa unei infrastructuri adecvate, accesul la informaţii devine complicat pentru cetățeni.

Obstacole la instituții financiare, culturale și de frontieră
La bancă, funcţionarul a căutat manual adresa, nefiind capabil să citească cipul buletinului electronic. La bibliotecă, abonamentul a necesitat prezentarea cărții de identitate vechi, din pricina lipsei unui cititor de carduri. La punctul de trecere din Sculeni, grănicerul a raportat că cititorul era defect și a solicitat pașaportul.

Reacția autorităților și soluțiile propuse
Ministerul Afacerilor Interne a lansat aplicația RoCEI Reader, care permite citirea cipului cu un smartphone compatibil. Aplicaţia reprezintă un pansament temporar, deoarece nu înlocuiește necesitatea cititoarelor fizice în instituţii. Implementarea completă a soluţiilor digitale rămâne dependentă de buget și instruire.

Statistici și rapoarte recente
– Digi24 a constatat lipsa cititoarelor în peste 30 % dintre primăriile analizate.
– Direcţia de Taxe și Impozite Locale a Sectorului 3 a recunoscut imposibilitatea utilizării buletinului electronic.
– Ministerul a estimat că, până în 2025, 70 % din ghișeele publice ar trebui să fie echipate cu cititoare.

Cartea de identitate electronică promite un cadru modern de gestionare a datelor personale, însă fără infrastructură și instruire, utilizarea sa rămâne limitată. Monitorizarea evoluţiilor și informarea continuă a cetăţenilor sunt esenţiale pentru a evalua impactul real al digitalizării în administraţia publică.