România, codașă la reciclare în UE: Slovenia, model de succes în Balcani

Reciclăm prea puțin. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, conform datelor recente. Cu o rată de reciclare de doar 12% din totalul deșeurilor, țara noastră se află mult sub media europeană de aproximativ 50%. În același timp, Slovenia, singura țară din Balcani care a atins obiectivul UE de a recicla cel puțin 70% din deșeurile de ambalaje până în 2030, este un exemplu de succes.

UE generează 177,8 kg de deșeuri de ambalaje pe persoană pe an, dintre care 35,3 kg provin din ambalaje din plastic, conform statisticilor din 2023 citate de Euronews. În timp ce mai multe state membre au atins sau chiar depășit țintele europene, România se confruntă cu multiple probleme în implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deșeurilor.

Slovenia, modelul eficientei balcanice

Slovenia este un model de succes în regiune, cu o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 73,6% și de 51,5% pentru ambalajele din plastic. Sistemul sloven este unul bine pus la punct, cu colectare separată a deșeurilor în funcție de tipul acestora, direct de la gospodării.

Cetățenii sortează deșeurile acasă, în categorii precum deșeuri biodegradabile, hârtie, plastic, sticlă, deșeuri menajere mixte și textile. Municipalitățile asigură ridicarea regulată a acestora, iar pentru anumite tipuri de deșeuri sunt disponibile containere publice și puncte speciale de colectare. Producătorii și importatorii sunt responsabili pentru costurile de gestionare a ambalajelor pe care le introduc pe piață. Principiul „poluatorul plătește” este aplicat, taxele pe deșeuri fiind stabilite în funcție de cantitatea generată.

Vecinii noștri și provocările reciclării

În timp ce România se luptă cu colectarea selectivă, alte țări din regiune se confruntă cu alte tipuri de dificultăți. În Turcia, deși nu există date Eurostat, programele naționale indică o rată de reciclare de 37,5%, în creștere. Croația, cu o rată de reciclare de 36%, aplică o legislație strictă privind separarea deșeurilor, amendând încălcările.

Grecia și Cipru se luptă, de asemenea, cu performanțe slabe la reciclare. Grecia reciclează mai puțin de 20% din deșeuri, majoritatea ajungând la gropile de gunoi. În Cipru, principiul „poluatorul plătește” este aplicat, dar ratele de reciclare rămân sub media europeană. Serbia, cu o rată de reciclare de doar 15,2%, se confruntă cu probleme legate de gropile de gunoi ilegale și vid juridic în ceea ce privește stimulentele de reciclare.

România, între taxe și lipsa infrastructurii

România colectează selectiv hârtie, metal, plastic, sticlă și, recent, deșeuri textile. Cu toate acestea, multe regiuni încă nu dispun de sisteme complet integrate de gestionare a deșeurilor, iar pubelele și containerele de reciclare sunt rare, chiar și în marile orașe. Sistemul de returnare a sticlelor, introdus recent, este un pas important, dar este încă insuficient pentru a schimba radical situația.

În ciuda taxelor și amenzilor UE, România se confruntă cu dificultăți majore în a atinge țintele de reciclare impuse. Progresele sunt lente, iar majoritatea deșeurilor continuă să ajungă la gropile de gunoi.