Controversă în sănătate: Premierul Bolojan propune obligativitatea rămânerii medicilor în România

Declarațiile premierului Ilie Bolojan au stârnit reacții vehemente din partea reprezentanților sistemului sanitar, în special a președintelui Colegiului Medicilor, dr. Cătălina Poiană. Bolojan a sugerat că medicii absolvenți ai facultăților de medicină ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani, invocând faptul că avantajele educației primite din partea statului român impun o „obligație față de țară”.

Cătălina Poiană a subliniat că ideea premierului este dificil de implementat, având în vedere legislația actuală care garantează dreptul cetățenilor Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii. „Să îngrădești dreptul unui cetățean la liberă circulație este complicat”, a menționat Poiană, referindu-se la posibilele dificultăți legale ale acestei propuneri.

Reacția medicilor la propunerile premierului

Dr. Poiană afirmă că situația medicilor rezidenți care au un post rezervat este un caz special. „În spitale mici, e firesc ca un medic să rămână o perioadă după ce a terminat rezidențiatul, având în vedere că spitalul a blocat un post pentru el”, a explicat Poiană. Totuși, majoritatea medicilor rezidenți nu beneficiază de astfel de garanții și sunt nevoiți să concureze pentru locuri de muncă în spitale, în general fără o asigurare a unui post.

În România, circa 7.000 de absolvenți de medicină finalizează anual studiile, dintre care mulți se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. „Posturile rezervate sunt o raritate. Mulți pleacă în sistemul privat sau în afaceri internaționale, unde condițiile de muncă sunt adesea mai atractive”, a declarat Poiană. Acesta a adăugat că este și datoria statului să asigure un mediu favorabil pentru tinerii specialiști, mai ales în orașele mici, unde infrastructura și resursele sunt adesea deficitare.

Situația rezidenților care nu au hospital de angajare

Cătălina Poiană a explicat că medicii rezidenți care finalizează pregătirea fără un post garantat au, de obicei, trei opțiuni: așteptarea unui post disponibil în spitalele de stat, angajarea în sistemul privat sau plecarea în străinătate. Din păcate, acestora le lipsește adesea sprijinul necesar pentru a face o alegere informată raportat la cariera lor. Majoritatea tinerilor preferă locurile în spitale private, unde se bucură de o organizare mai eficientă.

În contextul acestei dezbateri, Mihail Marcu, CEO al rețelei MedLife, a subliniat că pentru a încuraja medicii să lucreze în mediul rural, este nevoie de un sprijin cultural și infrastructural. „Nu poți muta medicii la țară fără a le oferi condiții de muncă decente”, a afirmat acesta. Marcu a evidențiat că deciziile medicilor sunt influențate de dorința de a avea o viață profesională satisfăcătoare, dar și de un nivel de trai acceptabil.

Reflecții asupra viitorului medicilor români

Premierul Bolojan a adus în discuție și cifrele alarmante: dintre cei 7.000 de absolvenți de medicină din România, doar 1.000 se angajează anual în sectorul public. În același timp, Bolojan a subliniat că tinerii medici trebuie să își îndeplinească obligațiile față de stat, având în vedere că au beneficiat de o educație finanțată de acesta.

Declarațiile premierului sugerează o viziune asupra sistemului de sănătate din România, dar provocările legate de atragerea și menținerea medicilor în țară sunt complexe și necesită soluții integrative. „Trebuie să înțelegem toate aspectele acestei situații și să conturăm politici care să răspundă nevoilor tinerilor medici”, a concluzionat Poiană.

Astfel, discuția dintre premierul Bolojan și reprezentații sistemului de sănătate continuă, reflectând o provocare de mare amploare pentru România, care se confruntă cu o migrație a specialiștilor medicali.