Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au amânat, vineri, pentru a patra oară, deliberările privind constituționalitatea legii adoptate de Guvernul Bolojan referitoare la pensiile magistraților. Într-o ședință care a început la ora 10.00, membrii CCR au decis în unanimitate că este necesară o analiză suplimentară a documentelor recente trimise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.

Amânarea în cadrul întâlnirii de vineri s-a decis după aproximativ 30 de minute, judecătorii având de parcurs peste 200 de pagini de documente, printre care se numără un raport de expertiză care sugerează că noua lege poate anula complet pensiile de serviciu ale magistraților. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, se subliniază în raportul ICCJ, care a fost prezentat judecătorilor constituționali.

Amânarea repetată a ședințelor CCR stârnește neliniște în rândul magistraților, care sunt cu ochii pe această reformă legislativă esențială pentru viitorul lor profesional. În ultima perioadă, atmosfera din jurul CCR a fost marcată de tensiuni politice și de controverse între judecătorii susținuți de Partidul Social Democrat și ceilalți membri ai curții.

### Răspunsul actorilor politici

Într-o declarație recentă, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a afirmat că Executivul nu a primit nicio solicitare oficială din partea CCR, ceea ce ridică întrebări despre comunicarea dintre cele două instituții. Acest hiatus în dialog este criticat de cei care susțin că o clarificare din partea Guvernului ar putea facilita o decizie rapidă și echitabilă din partea CCR.

Între timp, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a subliniat că studiile de impact nu sunt criterii obligatorii în analiza constituționalității legilor, reacționând astfel la declarațiile judecătorilor PSD care au subliniat necesitatea unor astfel de documente. În opinia ei, „studiile de impact sunt un document premergător în adoptarea actelor normative, dar nu sunt esențiale pentru deciziile noastre”.

### Cadrul legal și implicațiile sale

Legea contestată, adoptată la începutul lunii decembrie, prevede o reformă semnificativă în modul în care sunt calculate pensiile magistraților. Principalul schimbare este că pensia va fi echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, dar o reajustare a perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani a stârnit controverse majore. Aceasta înseamnă că magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani, iar cei care nu respectă această vârstă standard vor suporta penalizări.

Îngrijorările cresc în rândul magistraților că afectarea pensiilor le-ar aduce prejudicii financiare considerabile. La momentul actual, cercetătorii din domeniul juridic și economic analizează impactul pe care noua lege ar putea să-l aibă asupra stabilității financiare a sistemului judiciar, dar și asupra calității actului de justiție din România.

Cu o nouă ședință programată pentru 11 februarie, KEAR se va revedea cu aceeași dilema de a decide viitorul pensiilor magistraților și implicațiile legislative care derivă din această ocazie. Deciziile luate în acest interval de timp nu vor influența doar magistrații, ci și relația dintre sistemul judiciar și Executiv, având în vedere că de aceste modificări depind fonduri semnificative din Programul Național de Redresare și Reziliență.

Judecătorii CCR se regăsesc astfel într-o poziție delicată, în care fiecare decizie are puterea de a influența nu doar statul de drept, ci și bunăstarea financiară a unui întreg sistem judiciar. Tensiunile dintre diferitele grupuri din interiorul CCR promit să continue să contureze peisajul legislativ românesc în lunile următoare.