Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că, în cazul în care pachetul de reformă din justiție nu trece de Curtea Constituțională a României, guvernul ar putea pierde legitimitatea de a lua decizii similare în alte domenii. Acesta a făcut această afirmație în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale pentru magistrați, care este un subiect sensibil și complex.

Reforma pensiilor speciale a fost o temă de dezbatere publică de mai mulți ani, cu multe legi și ordonanțe adoptate și contestate în fața Curții Constituționale. De la adoptarea legii pensiilor de serviciu pentru magistrați în 1997, au existat mai multe modificări și completări ale legii, inclusiv reglementări privind pensiile personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești și din parchete. Toate aceste legi au avut ca scop să ofere beneficii financiare suplimentare anumitor categorii profesionale, dar au și generat critici și contestații.

Pensiile speciale ale magistraților sunt un subiect deosebit de sensibil, dat fiind că acestea sunt plătite din bugetul de stat și au valori ridicate în comparație cu alte categorii de pensii speciale. În luna iulie 2025, erau aproximativ 5.696 de foști magistrați care beneficiau de pensie specială, dintre care doar 2.560 aveau pensii bazate pe contributivitate, restul fiind plătiți direct din bugetul statului. Pensia medie a magistraților era de 25.283 de lei, cu o mare parte provenind de la bugetul de stat.

Executivul a propus recent un proiect de lege care limitează pensia de serviciu a magistraților la maximum 70% din ultimul salariu net și prevede creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani, etapizat, în următorii zece ani. Acest proiect a fost contestat de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care susțin că diminuarea semnificativă a cuantumului pensiei echivalează cu eliminarea pensiei de serviciu, ceea ce ar încălca standardele stabilite de instanța constituțională.

Reforma pensiilor magistraților are și implicații financiare semnificative, inclusiv în ceea ce privește fondurile europene. Comisia Europeană a decis să suspende fonduri în valoare de 231 de milioane de euro, destinate României, din cauza lipsei reformei în acest domeniu. Aceste fonduri ar putea fi pierdute definitiv dacă reforma nu este implementată în perioada prevăzută.

În concluzie, reforma pensiilor speciale pentru magistrați rămâne un subiect complex și sensibil, cu implicații financiare și politice semnificative. Decizia Curții Constituționale va avea un impact direct asupra legitimității guvernului de a lua decizii similare în alte domenii și asupra fondurilor europene disponibile pentru România. Este important ca toate părțile implicate să găsească o soluție echitabilă și sustenabilă, care să respecte atât drepturile magistraților, cât și necesitatea reformei sistemului de pensii speciale.