Interdicție de viză acordată de Statele Unite a vizat cinci activiști din domeniul social media, dintre care doi sunt britanici, iar decizia a fost motivată de acuzații de “coerciție” asupra platformelor digitale americane pentru a suprima libertatea de exprimare.

Decizia Departamentului de Stat american

Secretarul de stat Marco Rubio a descris persoanele vizate ca aparținând unui “complex industrial de cenzură”.
El a susținut că intervențiile externe reprezintă o „suprapunere extraterritorială” asupra suveranității americane, iar interdicție de viză este, în opinia administrației Trump, o răspuns la campaniile de restricționare a companiilor tech.

Persoanele vizate de interdicție de viză

  • Imran Ahmed – fost consilier al Partidului Laburist și președinte al Centre for Countering Digital Hate (CCDH).
  • Clare Melford – CEO al Global Disinformation Index (GDI).
  • Thierry Breton – fost comisar european pentru tehnologie, catalogat ca „maestrul” DSA-ului european.
  • Anna‑Lena von Hodenberg și Josephine Ballon – co‑directoare ale HateAid, grup german de combatere a urii online.

Toți au fost etichetaţi de administrație ca “activiști radicali” și li s‑a refuzat accesul în SUA.

Reacţia Uniunii Europene

Preşedintele francez Emmanuel Macron a calificat interdicție de viză drept “intimidare” şi a cerut clarificări din partea Washingtonului.
Comisia Europeană a subliniat că regulile digitale au fost adoptate democratic și a promis un răspuns rapid pentru a apăra suveranitatea reglementărilor digitale.

Impactul asupra reglementărilor digitale

Digital Services Act (DSA) impune platformelor digitale standarde de moderare a conţinutului, iar această legislație a fost descrisă de oficialii americani ca un instrument de cenzură.
Conflictul dintre DSA și platforma X, deținută de Elon Musk, a culminat cu o amendă de 120 milioane de euro pentru sistemul de verificare a conturilor.
Aceste tensiuni evidențiază o luptă geopolitică în jurul libertății de exprimare și a controlului asupra platformelor digitale.

Interdicție de viză și acuzațiile de cenzură au intensificat disputa dintre Statele Unite și Uniunea Europeană privind reglementările digitale. În contextul acestei evoluții, rămâne esențială monitorizarea continuă a politicilor care pot afecta atât libertatea de exprimare, cât și funcționarea platformelor digitale la nivel global.