Conectivitatea în România a atins în 2025 niveluri record, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Raportul arată că 89,1 % din gospodării au acces la internet, iar această creștere se traduce în adoptarea rapidă a serviciilor digitale în viața cotidiană. Cu toate acestea, cifrele evidențiază decalaje regionale, diferențe de generație și vulnerabilități în rândul familiilor alcătuite din persoane singure.

Nivelul conectivității în mediul urban și rural

În mediul urban, procentul gospodăriilor conectate a atins 92,6 %, apropiindu-se de saturație. În mediul rural, accesul la internet a crescut la 84,8 %, totuși unul din șase cămine rămâne deconectat. Această diferență influențează:

– accesul la educație online,
– posibilitatea de a lucra de la distanță,
– utilizarea serviciilor publice digitale.

Provocarea rurală rămâne consolidarea infrastructurii și reducerea costurilor de abonament.

Familiile de persoane singure: cea mai mare creștere a conectivității

Familia formată dintr-o singură persoană a înregistrat cea mai mare creștere a conectivității, cu +1,8 puncte procentuale față de anul precedent. Pentru acești cetățeni, internetul devine o ancoră socială și un canal esențial pentru:

– informare medicală,
– gestiune financiară,
– menținerea legăturilor cu familia și prietenii.

În contrast, gospodăriile cu trei sau mai multe persoane reportează o rată de conectivitate de 99,1 %, subliniind importanța prezenței copiilor în adoptarea digitală.

Diferențele de generație în utilizarea internetului

Tinerii între 16 și 34 ani sunt online în proporție de 99 %, iar grupul 35‑54 de ani atinge 97,9 %. În segmentul 55‑74 de ani, doar 88 % folosesc internetul, lăsând o parte semnificativă a populației în afara ecosistemului digital. Lipsa necesității percepute și insuficientul sprijin de alfabetizare digitală limitează adoptarea tehnologiei în rândul seniorilor.

Comparativ cu Uniunea Europeană, România se situează peste media UE, cu 94 % dintre români utilizând internetul în ultimele 12 luni. Totuși, accesul larg la internet nu garantează competențe digitale suficiente pentru:

– protecția împotriva fraudelor online,
– utilizarea serviciilor publice electronice,
– căutarea și gestionarea locurilor de muncă în mediul virtual.

Aceste competențe rămân esențiale pentru evitarea excluziunii digitale.

Provocări și perspective pentru digitalizare

Deși infrastructura de conectivitate s-a consolidat, alfabetizarea digitală și incluziunea socială necesită politici noi și programe de formare continuă. Pentru a transforma conectivitatea în competență, autoritățile și sectorul privat trebuie să:

– dezvolte programe de instruire pentru seniori,
– susțină proiecte de acces gratuit în zonele rurale,
– promoveze campanii de conștientizare privind securitatea online.

Într-un context în care toate serviciile publice și private migrează spre mediul digital, monitorizarea evoluțiilor de conectivitate și a competențelor digitale devine un factor crucial pentru coeziunea socială.