Corina Ungureanu: “Gimnastica românească a ajuns să se bată cu amintirile”

Corina Ungureanu, fosta campioană mondială de gimnastică și actuală antrenoare, a participat recent la emisiunea „În fața ta”, unde a oferit o radiografie dură a stării gimnasticii românești. „Gimnastica nu mai e la fel nici ca efort, nici ca rezultate, nici ca vârstă”, a declarat Ungureanu, subliniind că, deși banii sunt investiți în sport, aceștia nu ajung unde ar fi necesar.

Lipsa infrastructurii afectează performanțele

Fosta mare gimnastă a explicat că în România se simte o scădere a performanțelor din cauza lipsei investițiilor în infrastructură și antrenori. „Principalul motiv este lipsa investițiilor în infrastructură, în antrenori, în cluburi. Te stingi ușor când nu faci nimic și vrei să supraviețuiești, să te bați cu marile puteri”, a adăugat Ungureanu. Aceasta a petrecut 34 de ani în sala de gimnastică, atât ca sportivă, cât și ca antrenor, și consideră că experiența ei îi oferă o perspectivă valoroasă asupra problemelor actuale.

Concurența internațională s-a intensificat, iar țările care, în trecut, păreau cu mult în urma României, acum își dezvoltă propriile sisteme de pregătire. „Foarte multe țări au învățat ce înseamnă gimnastica de top”, a explicat Ungureanu. În ciuda provocărilor, nivelul tehnic a rămas constant, iar gimnastele românești continuă să efectueze elemente care au fost la modă cu decenii în urmă.

Amintiri din comunism

Reflectând asupra perioadei comuniste, Ungureanu a împărtășit o imagine dură a antrenamentelor din acea vreme. „Bârnele erau rupte, din lemn. Ne antrenam la 0-2 grade în sală, cu mănuși și căciuli, cu aparatura ruptă”, a spus ea. Această mentalitate de a face totul pentru un singur vis, fără a contesta sistemul, a fost o normă a epocii. „Stăteai drept, erai soldățel, nu spuneai mare lucru acasă”, a concluzionat ea, evidențiind cum copiii din acele vremuri nu aveau altă alternativă decât să persevereze în fața condițiilor dure.

Provocări moderne în relația antrenor-sportiv

Ungureanu a abordat și problemele actuale din relația dintre antrenori și sportivi, în special în contextul antrenorilor bărbați. „Există o teamă, pentru că, în gimnastică, ajuți fizic sportiva”, a subliniat Ungureanu. Acest aspect aduce o complexitate suplimentară în comunicarea dintre antrenori și gimnaste, iar temerile de interpretare greșită a intențiilor pot duce la tensiuni. „Când petreci mai mult timp cu antrenorul decât cu familia, este firesc să apară frustrări”, a completat ea.

Ungureanu nu ignoră nici problema abuzurilor, recunoscând că acestea nu sunt un fenomen izolat. „Este o temă recentă, dar există și cazuri în care antrenorii întrec măsura. Este esențial să menținem limitele de bun simț”, a punctat ea, îndemnând la o discuție deschisă despre aceste aspecte.

În ciuda provocărilor, Ungureanu rămâne optimistă. „România investește bani în sport, dar nu unde trebuie”, a concluzionat ea, sugerând că politicienii trebuie să colaboreze cu experți care să le indice direcțiile de investiție potrivite. O schimbare de mentalitate și un angajament real ar putea reda României strălucirea de altădată în gimnastica mondială.