Caracatițele se împerechează „la distanță” datorită unui mecanism biologic unic, au descoperit cercetătorii. Masculii folosesc un braț specializat, capabil să detecteze hormonul feminin progesteron, pentru a transfera pachetele de spermă. Studiul, publicat într-o revistă de specialitate, arată că acest proces nu necesită contact fizic direct.

Un braț-senzor pentru reproducere

Pentru a înțelege modul în care are loc împerecherea, echipa de cercetători a plasat caracatițe din specia California – caracatița cu două pete, într-un acvariu separat de o barieră opacă, prevăzută cu orificii prin care puteau trece brațele. Masculii și-au introdus brațul prin aceste orificii, au găsit femela și au inițiat împerecherea fără contact vizual direct. Comportamentul a fost observat chiar și în întuneric, confirmând că procesul este ghidat de semnale chimice, nu vizuale.

Mecanismul implicat în reproducerea caracatițelor este complex. Brațul specializat, numit hectocotil, funcționează ca un organ senzorial, asemănător unei limbi, care detectează hormonul feminin progesteron. Această capacitate le permite masculilor să găsească şi să fertilizeze femelele chiar şi în absența contactului vizual. Coordonatorul cercetării, Nicholas Bellono de la Harvard University, explică faptul că acest mecanism este adaptat stilului de viață solitar al acestor animale.

Progesteronul, cheia succesului

Experimentele ulterioare au demonstrat rolul crucial al progesteronului. Brațele amputate ale masculilor reacționau la acest hormon, dar nu la alții similari. Cercetătorii au înlocuit femela cu tuburi ce conțineau diferite substanțe. Masculii au fost atrași exclusiv de cele cu progesteron, încercând chiar să se împerecheze cu acestea.

Studiul a identificat receptori specializați în vârful brațului, responsabili pentru detectarea hormonului. Această descoperire sugerează o evoluție rapidă a acestor mecanisme în rândul cefalopodelor. Potrivit lui Bellono, acest lucru indică faptul că diferite specii pot răspunde la semnale chimice distincte, contribuind la diferențierea reproductivă. „Aceasta ridică posibilitatea fascinantă ca semnalele chimice să codifice atât sexul, cât și identitatea speciei”, a explicat cercetătorul.

Implicații pentru înțelegerea speciilor

Descoperirea oferă indicii despre modul în care sistemele senzoriale evoluează pentru a menține barierele dintre specii. Studiul subliniază rolul observației directe în știință. Cercetările au evidențiat modul în care adaptările specifice permit caracatițelor să se reproducă cu succes într-un mediu complex.