A fost luată decizia unanimă de către magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în ședința secțiilor unite de joi, de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la modificarea legislației privind pensiile.

‘Verdictul exprimat ilustrează o respingere categorică a oricărei încercări de a submina independența justiției și poziția constituțională a magistraturii. Independența justiției nu este negociabilă, nici nu poate fi relativizată prin argumente de conjunctură. Aceasta este o condiție esențială pentru democrație și statul de drept.’, astfel se menționează într-un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, transmis joi AGERPRES.

‘Cele mai cunoscute argumente de neconstituționalitate se referă la încălcarea principiului statului de drept, independența justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii, a încrederii legitime, a creării de discriminări fără o justificare rațională și obiectivă, neglijarea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea obligatorie a avizului Consiliului Superior al Magistraturii pentru forma finală a legii, ignorarea dispozițiilor constituționale importante referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma responsabilitatea, precum și multe alte decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele legislative tehnice’, precizează instanța supremă.

Prin unanimitate, Înalta Curte reafirmă că statutul constituțional al unui judecător sau al unui magistrat în general, nu este un ‘privilegiu’, ci o ‘garanție esențială’ a statului de drept și a democrației, care nu trebuie neglijată.

Luni domnul Ilie Bolojan, premierul României, definiționa în cadrul ședinței de plen a parlamentului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de legi, din pachetul de reformă doi, ca magistrații români se pensionează la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. A mai menționat că multe pensii ating inclusiv 35.000-40.000 de lei pentru magistrații cu funcții conducătoare.

‘Reforma pe care o propunem va avea o perioadă de tranziție de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților va avea loc la 65 de ani, vârstă tipică de pensionare în România. Anii de muncă necesari pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, valoarea pensiei era de 100% din ultimul salariu net, am plafonat acest procent la 70% din venitul net din ultima lună. Cu toate acestea, pensiile magistraților rămân semnificative. Este dificil să pretindă cineva ca o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care magistratul are nevoie, conform normelor internaționale sau a Constituției’, a declarat prim-ministrul.



Sursa articol