Daniel David își prezintă demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării

În data de 22 decembrie 2025, la exact un an de la numirea sa ca ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), Daniel David a depus oficial demisia la cabinetul premierului, iar solicitarea a fost deja confirmată. Deși demisia este un act unilateral, premierul a dorit ca plecarea să se desfășoare în termeni amiabili, în concordanță cu colaborarea avută până în prezent.

„Nu am intrat în politică; am acceptat mandatul cu convingerea că, în momente de criză, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale.”

În discursul său, fostul ministru a subliniat că a îndeplinit cu rigurozitate și onestitate atribuțiile deținută, că a respectat oamenii și instituțiile statului și că a acționat în conformitate cu rațiunea și interesul colectiv. „Consider că această datorie a fost onorată”, a adăugat el.

Reforme și inițiative strategice
Pe parcursul mandatului, au fost puse în mișcare reforme majore, delimitate în raportul QX – Întrebări (Q) relevante pentru a găsi soluții eficiente prin care să înfruntăm Necunoscutul (X) prezentului și viitorului. Aceste inițiative pot continua fără prezența sa în funcție, iar instituțiile trebuie să rămână operative dincolo de persoanele care le ocupă temporar.

Motivația demiterii
„Nu am urmărit o carieră politică; am acceptat temporar funcția de demnitate publică pentru a ajuta țara în criza educație‑cercetare”, a declarat David. Retragerea este definită ca finală, iar stimulul profesional îl va readuce în prima sa vocație – psihologia.

Legătura cu viitorul sistemului educațional
Ministerul trebuie să rămână sub conducerea unui specialist care să întocmească bugetul pentru 2026, în acord cu înțelegerile stabilite cu premierul. David recunoaște importanța factorului politic, dar subliniază că alegerea sa rămâne una profesională, menită să aducă valoare pe termen lung României.

Presiuni și opțiuni de plecare
Pe durata mandatului, partide de opoziție și organizații sindicale au cerut demisia, invocând atât opțiunile euro-atlantice, cât și natura paradigmativă a reformelor. David a precizat că demisia poate surveni:

  1. prin decizia Parlamentului,
  2. la cererea premierului (în funcție de implementarea Programului de Guvernare) sau
  3. prin inițiativa proprie, când consideră că plecarea nu pune în pericol sectorul educație‑cercetare.

Starea actuală a sistemului
„Țara este pe o traiectorie stabilă, sistemul de educație‑cercetare a rezistat furtunii fiscal‑bugetare fără pierderi de posturi sau salarii și este pregătit pentru continuarea reformelor”. Reformele derivă din raportul QX și se află în fază de adoptare sau de dezbatere publică.

Contextul dificil al anului 2025
David a caracterizat 2025 ca „anul Hidrei”, unul dintre cele mai periculoase ani post‑Revoluție, marcat de crize politice majore legate de alegerile prezidențiale, austeritate economică și o criză fiscal‑bugetară profundă. Într-un an în care s-au succedat șapte moţiuni de cenzură și una dedicată educaţiei, rolul Ministerului Educaţiei şi Cercetării devine vital pentru rezilienţa socială bazată pe cunoaştere.

Importanța integrării educaţiei și cercetării
Ministerul Educaţiei şi Cercetării este, în opinia sa, cel mai important minister, deoarece generează cunoaştere prin CDI (cercetare‑dezvoltare‑inovare) și o transmite prin sistemul educaţional. Astfel, „fără cercetare devenim o colonie ştiinţifică; fără educaţie, riscăm obscurantismul”. Analfabetismul funcţional a fost identificat ca inamic principal şi a fost inclus ca risc de securitate naţională în Strategia Naţională de Apărare a Țării.

Pentru a rămâne la curent cu evoluţia reformelor QX și cu alte inițiative din domeniul educației și cercetării, consultați secţiunea [Reforme educaționale] pe site‑ul Agentia20.

Descoperiți și alte analize despre impactul crizelor economice asupra sectorului public în categoria [Economia României].

Urmăriţi interviurile exclusive ale lui Daniel David în rubrică [Interviuri].



Sursa articol