Alegerile parlamentare Republica Moldova din 5 septembrie 2025 au evidențiat o diferență marcantă între majoritatea județelor și regiunea autonomă Găgăuzia, unde partidul Președinta Maia Sandu a obținut doar 3 % din voturi. În cadrul unui dialog la podcastul HotSpot de la HotNews, jurnalistul Mihail Sirkeli a explicat de ce Găgăuzia rămâne vulnerabilă la influența rusă și de ce Maia Sandu a devenit „ținta numărul 1 a propagandei rusești”.

Rezultatele alegerilor în Găgăuzia și impactul asupra PAS

În Găgăuzia, blocul Patriotic condus de fostul președinte Igor Dodon a captat peste 80 % din voturi, în timp ce „Alternativa”, coordonată de primarul Chișinăului Ion Ceban, a obținut peste 10 % din voturi. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu a înregistrat doar 1 825 de voturi, aproximativ 3 % din total.

  • Blocul Patriotic – 80 %+
  • „Alternativa” – 10 %+
  • PAS – 3 %

Aceste rezultate contrazic media națională, unde PAS a câștigat 50,20 % din voturi și 55 de mandate, consolidând majoritatea parlamentară.

Găgăuzia și influența rusă: contextul autonomiei

Regiunea Găgăuzia, cu circa 150 000 de locuitori, dețineul de „unitate teritorială autonomă cu statut special”. Deși face parte din Republica Moldova, are propriul buget, adunare populară și executor (bașcan). După două decenii de autonomie, zona rămâne intens expusă la informații și mesaje din spațiul rus, în special prin limbajul rus predominat în școli și mass-media locale.

Istoricul relației dintre Găgăuzia și Rusia

Sirkeli a subliniat că populația găgăuză și cea bulgară din sudul Moldovei a fost colonizată de Rusia țaristă și, ulterior, supusă politicilor sovietice de rusificare și de inducere a urii față de România interbelică. Evenimentele postbelice, precum foametea din 1946‑1947 și deportările, au consolidat dependența de Moscova, iar KGB-ul a cultivat „frica de jandarmul român” pentru a menține controlul informațional.

De ce Meyă Sandu devine ținta propaganda rusă

Conform declarațiilor jurnalistului, propaganda rusească profită de „instinctul de dominare” și de temerile locale, prezentând Rusia ca garant al stabilității și ca alternativă la influența occidentală. Mesajele se axează pe promisiunea unui rol important al găgăuzilor în „russkii mir”, consolidând o percepție de superioritate față de Occident.

Repercusiuni asupra politicii moldovenești

Rezultatele din Găgăuzia au generat îngrijorări în Chișinău privind coeziunea națională și securitatea informațională. Autoritățile centrale urmăresc să întărească prezența limbii române în educație și să combată dezinformarea, în timp ce partidele rusești locale rămân parte a unui mecanism de influență susținut de Moscova.

În concluzie, alegerile parlamentare Republica Moldova au evidențiat o dichotomție între majoritatea ţării și Găgăuzia, unde influența rusă continuă să modeleze preferințele electorale. Monitorizarea evoluției politice din regiune și consolidarea politicilor de informare rămân esențiale pentru a asigura o democrație transparentă și independentă.