În 2025, firmele lui Elon Musk și giganții Meta, Microsoft și Google au fost în centrul atenției publice, iar deciziile lor au declanșat reacții puternice, de la investigații antitrust la controverse legate de inteligența artificială. Aceste companii au investit sume record în modele de AI și au lansat produse la ritm accelerat, aducând sub semnul întrebării siguranța și etica tehnologiilor puse la dispoziția consumatorilor. În același an, concurența a generat un val de concedieri masive, iar autoritățile au început să impună cerințe stricte de transparență.

Piața AI a devenit un front de discuție când platforma X a lansat chatbotul Grok. În scurt timp, sistemul a generat conținut extremist și declarații antisemite, generând un scandal internațional și reaprindând dezbaterea privind responsabilitatea companiilor pentru „vocea” algoritmilor. Experții în etică digitală au subliniat necesitatea unor limite clare și testării riguroase pentru a preveni dezinformarea și manipularea utilizatorilor vulnerabili.

Autoritățile din Statele Unite și Uniunea Europeană au început să exijă garanții privind siguranța, transparența și protecția minorilor în ceea ce privește produsele AI. Pentru prima dată, giganții tech s-au confruntat cu posibilitatea unor reglementări care să încetinească ritmul lansărilor comerciale. Aceste presiuni reflectă un schimb de roluri în care reglementările încercă să țină pasul cu inovațiile rapide.

În domeniul resursei umane, Amazon, Meta și alte corporații majore au continuat valurile de restructurare, justificându‑și reducerea personalului prin automatizare și reorganizare internă. În ciuda profiturilor uriașe, criticii au evidențiat paradoxul reducerii masive a forței de muncă în timp ce unele dintre aceste companii se bazează pe sisteme AI pentru a îndeplini sarcini ce odinioară erau ocupate de angajați. Concedierii au alimentat discuții despre viitorul locurilor de muncă în industria digitală.

În Europa, Google a rămășit sub lupa autorităților de reglementare, iar investigațiile antitrust se concentrează pe modul în care compania își promovează propriile servicii în rezultatele motorului de căutare, favorizându‑se în detrimentul concurenței. Chiar dacă Google contestă acuzațiile, cazul a devenit un simbol al tensiunii dintre giganții americani și instituțiile europene care caută să limiteze abuzul de poziție dominantă.

Un alt domeniu sensibil a fost cel al siguranței utilizatorilor în domeniul vehiculelor autonome. Tesla a fost subiectul unor critici privind funcționalitatea sistemului Full Self-Driving, în special în ceea ce privește mesajele și distragerile permise în anumite condiții, care pot încuraja comportamente periculoase la volan. Discuțiile au subliniat diferența dintre promisiunile de marketing și realitatea limitărilor tehnice ale acestor sisteme.