Contestația la CCR amânată în ziua decisive pentru pensiile magistraților

Curtea de Apel București a decis să amâne pronunțarea în cazul contestării numirii judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș la Curtea Constituțională a României, într-o coincidență nefericită pentru viitorul pensiilor speciale ale magistraților. Această amânare se încadrează în contextul așteptării deciziei CCR cu privire la schimbările propuse în legea pensiilor, programată pentru 16 ianuarie.

Avocata Silvia Uscov a contestat în vara trecută numirea celor doi judecători, considerând că aceasta ar putea influența integritatea justiției românești. Deși Curtea Constituțională a suspendat mai multe decizii și a solicitat o reformare a legislației, se ridică întrebări cu privire la influența continuării acestui proces pe parcursul anului curent.

Pensiile, subiect de intensă dezbatere

Într-o atmosferă de incertitudine și escaladare a tensiunilor, Curtea Constituțională a fost nevoită să amâne, pe 29 decembrie 2025, o ședință crucială privind regulamentul pensiilor magistraților din lipsă de cvorum. Doar cinci dintre cei nouă judecători erau prezenți, impunând astfel o nouă amânare a deciziilor.

Modificările aduse acestui act normativ sunt de o amploare fără precedent, atingând aspecte fundamentale ale activității sistemului judiciar. Proiectul de lege recent discutat propune schimbări majore, printre care reducerea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu limitarea acesteia la 70% din ultima indemnizație netă.

Viziunea autorităților și provocările de implementare

Aceste modificări legislative au fost disputate intens în Parlament, unde premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pentru a doua variantă a proiectului de lege. Deși propunerea a fost adoptată de judecătorii Înaltei Curți, deciziile actuale ale CCR sunt privite cu scepticism. Judecătorii susțin că noile reglementări nu doar că afectează independența justiției, dar pot duce, în mod indirect, la desființarea pensiilor de serviciu pentru magistrați.

„Libertatea justiției este esențială pentru funcționarea statului de drept, iar orice tentație de a modifica fundamentele acesteia trebuie tratată cu maximă seriozitate”, a declarat un judecător sub protecția anonimatului. Aceasta reafirmă îngrijorările cu privire la reformele care s-ar putea dovedi riscante și provocatoare pentru sistemul juridic românesc.

Perspectivele viitoare

Între timp, noile reglementări vor obliga magistrații să îndeplinească cerințe adiționale pentru a putea beneficia de pensionare, cu vârsta de pensionare crescendo până la 65 de ani, modificând astfel un sistem care a fost în vigoare de mai mult timp. Perioada de tranziție este estimată la 15 ani, ceea ce implică un calendar complex de aplicare.

Criticii propunerii argumentează că aceste măsuri nu doar că subminează prezervarea statutului special al magistraților, dar pot conduce și la o penurie de profesioniști în sistem. „Dacă nu stimulați carierele în justiție, este posibil ca tinerii să nu mai dorească să ocupe funcții cheie în acest domeniu”, conchide un avocat specializat în legislația muncii.

În absența unui răspuns clar din partea CCR, viitorul penuriei de magistrați și credibilitatea sistemului judiciar românesc rămân în suspans. Într-o țară unde fiecare decizie a justiției contează, zilele următoare vor fi fără îndoială cruciale pentru sustenabilitatea acestui sector.