Într-un context de dezbatere intensă, Curtea Constituțională a României a amânat pentru 8 octombrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Acesta este un subiect de interes major, fiind strâns legat de reformele sistemului judiciar și de condițiile de lucru ale magistraților.

La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legea menționată, argumentând că aceasta încalcă o serie de principii fundamentale ale statului de drept, printre care independența justiției, securitatea juridică și legalitatea. Instanța supremă a subliniat că legea ar crea discriminări fără justificare rațională și obiectivă și nesocotește unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul II de reformă că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei.
Propunerea Guvernului vizează o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România, și prevede ca vechimea în muncă necesară pensionării să crească de la 25 de ani la 35 de ani, similar cu ceilalți cetățeni. De asemenea, s-a propus plafonarea cuantumului pensiei la 70% din venitul net pe ultima lună.

În concluzie, decizia Curții Constituționale a României de a amâna sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă un moment important în procesul de reformare a sistemului judiciar și de reglementare a condițiilor de lucru ale magistraților. Acest subiect rămâne unul de interes major și va continua să fie urmărit de societatea civilă și de mass-media, dat fiind impactul potențial asupra sistemului judiciar și asupra condițiilor de lucru ale magistraților.