Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind practicile drepturilor omului în lume pentru anul 2024 a fost publicat recent și conține informații interesante și critici la adresa unor țări europene, inclusiv România.

În ceea ce privește România, raportul notează că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost percepută ca o restrângere nejustificată a libertății de exprimare politică. De asemenea, documentul semnalează deficiențe în funcționarea presei libere din România, lipsa transparenței în privința proprietății și finanțării mass-media, controlul politic asupra politicilor editoriale și restricționarea accesului jurnaliștilor la informații publice.

Raportul consemnează și cazuri de hărțuire, amenințare și acțiuni în instanță împotriva reporterilor, inclusiv episodul din 18 iulie 2024, în care DIICOT Caraș-Severin a emis o ordonanță împotriva jurnaliștilor RISE Project, ulterior anulată. Este menționată și reținerea activistei Angi Șerban pentru o postare considerată incitare.

La capitolul drepturi ale angajaților, raportul semnalează practici de evitare a reprezentării sindicale, dificultăți în dovedirea concedierilor abuzive, aplicare inconsistentă a legislației muncii și lipsa resurselor pentru combaterea muncii la negru, estimată la 29% din PIB.

În materie de politici de protecție a copilului, raportul critică aplicarea insuficientă în România a legii privind munca minorilor și notează persistența muncii copiilor, mai ales în comunitățile rome, precum și căsătorii ilegale între minori.

Documentul semnalează o înmulțire a acțiunilor antisemite în România, inclusiv acte de vandalism împotriva lăcașurilor evreiești, mesaje fasciste în spații publice și declarații antisemite ale unor parlamentari.

Raportul include și cazul dizidentului Gheorghe Ursu, notând respingerea de către Curtea Constituțională, în mai 2024, a unui recurs extraordinar împotriva achitării foștilor ofițeri de Securitate acuzați de implicare în moartea acestuia.

Pe lângă criticile la adresa României, raportul conține și critici la adresa unor țări occidentale, inclusiv Germania, Marea Britanie și Franța, pentru restricțiile asupra libertății de exprimare și pentru că nu au făcut suficient pentru a combate antisemitismul.

Raportul a fost redactat parțial în timpul administrației Biden, dar a fost modificat și restructurat pentru a se alinia politicilor administrației Trump. Modificările au inclus eliminarea sau reducerea referințelor la drepturile LGBTQI sau scurtarea capitolelor despre aliați precum Israel sau El Salvador.

Fostul oficial de la Departamentul de Stat în timpul administrației Biden, Josh Paul, este de părere că raportul demonstrează ce se întâmplă când agendele politice au prioritate asupra faptelor, rezultând un produs mult abreviat, care seamănă mai mult cu o broșură de propagandă sovietică decât cu un document al unei democrații.