O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford, condusă de profesorul Frank Willett, a realizat un progres semnificativ în domeniul interfețelor creier-computer (BCI). Dispozitivul dezvoltat are capacitatea de a decoda „vorbirea interioară” a pacienților cu paralizie, deschizând noi perspective pentru comunicare în rândul celor cu deficiențe severe de exprimare.

Studiul, publicat în revista Cell pe 14 august, detaliază modul în care microelectrozii implantați în cortexul motor pot înregistra semnalele neuronale asociate cu vorbirea imaginată. Aceste semnale sunt apoi transformate în cuvinte prin intermediul algoritmilor de învățare automată. Până acum, majoritatea interfețelor BCI se bazau pe semnalele produse în timpul încercărilor de vorbire, însă noua metodă recunoaște tipare cerebrale specifice gândurilor nerostite.

Cercetările au fost realizate pe un grup de patru voluntari cu paralizie severă, care au demonstrat că semnalele lor neuronale sunt suficient de clare pentru a fi decodificate. Deși acuratețea rezultatelor nu se compară încă cu cea obținută în timpul vorbirii, acest studiu oferă o „dovadă de principiu” că este posibilă interpretarea monologului intern. Profesorul Willett îl consideră o alternativă mai puțin obositoare pentru pacienți, având în vedere dificultățile întâmpinate în procesul de comunicare tradițional.

Odată cu aceste progrese, apar și provocări etice. Citirea gândurilor nerostite ridică întrebări privind confidențialitatea. Echipa de cercetare a implementat soluții precum ignorarea semnalelor atunci când pacientul nu dorește să comunice. De asemenea, un mecanism de „parolă imaginară” permite activarea sistemului prin gândirea unei fraze rare, asigurând astfel o utilizare controlată.

Din punct de vedere tehnic, actualele dispozitive necesită implanturi cu electrozi conectați prin cabluri. Investigarea unor variante complet implantabile și wireless ar putea facilita utilizarea lor în viitor. Extinderea cercetării în alte regiuni ale creierului, care controlează limbajul și auzul, ar putea îmbunătăți și mai mult precizia în decodificarea gândurilor.

În concluzie, deși tehnologia este la început, este promițătoare și ar putea transforma radical viețile pacienților cu paralizie. Aceștia ar putea interacționa și comunica eficient doar prin gânduri, aducând speranță milioanelor de oameni afectați de boli neurodegenerative sau leziuni severe. Inovațiile din domeniul interfețelor creier-computer merită o monitorizare atentă, întrucât evoluțiile rapide în acest sector promit să redefinească comunicarea umană.