Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a propus o schimbare adaptivă pentru capitalul social minim cerut la înființarea unui SRL. Acesta propune ca suma minimum să fie corelată cu mărimea afacerii, astfel încât pentru întreprinderile cu venituri mai mici de 395,000 lei, capitalul social ar fi de minim 500 lei, potrivit sursei Agerpres.

„În ședința de ieri a coaliției de guvernare, am susținut o propunere esențială pentru IMM-uri și startup-uri – aceea de a schimba capitalul social minim cerut pentru SRL-uri. Urma discuțiilor și numeroaselor sugestii aduse de antreprenori, am venit cu această propunere care prevede un sistem adaptiv, legând suma capitalului social de dimensiunea afacerii,” a notat Nazare pe pagina sa de Facebook.

De fapt, pentru companiile nou create, capitalul social minim ar începe de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate și accesibilitate antreprenorilor la începutul activității lor. Oamenii au adesea întrebarea îndreptățită: de ce este necesară această schimbare? În momentul de față, o firmă poate fi înființată cu un capital social de doar un leu, acest lucru generează adesea apariția firmelor-capcană. Astfel, oricine are 1,000 lei poate înființa 1,000 firme, aspect ce a dus la apariția fenomenului de firme fantomă – companii fără o activitate economică autentică, ce sunt folosite pentru acumularea de datorii și dispar ulterior. Aceste firme provoacă pagube uriașe, iar statul pierde sume importante din taxe și impozite care nu sunt colectate.

Nazare a adăugat că aceste companii generate artificial provoacă dezavantaje companiilor legitime și statului prin existența lor doar pe hârtie și a explicat că noua reglementare obligă toate companiile să își crească capitalul social minim. Astfel, companiile fantomă vor fi evidente și vor fi închise. Actualii proprietari vor fi nevoiți să își majoreze capitalul sau vor fi filtrați eficient.

În contextul european, România are unul dintre cele mai mici capitale sociale necesare pentru înființarea unui SRL. În state precum Austria, Germania, Slovenia și Ungaria, valorile sunt mult mai mari. Există și cazuri în care capitalul social este simbolic, de exemplu un euro, însă aceste țări nu se confruntă cu problemele României legate de firmele fantomă și deficitul bugetar. Acest ultim aspect este cauzat în special de colectarea insuficientă.

„Pentru antreprenorii onești, această măsură este o protecție și nu o barieră. Banii depuși ca capital social pot fi utilizați pentru cheltuielile de operare ale firmei, precum chiria sediului sau alte plăți – important de menționat este că nu sunt bani blocați. În același timp, măsura contribuie la eradicarea fenomenului firmelor fantomă, protejând atât companiile oneste de parteneri inexistenți în realitate, cât și statul,” a conchis ministrul Finanțelor.



Sursa articol