justiție în România a devenit subiect de preocupare majoră în ultimele luni, odată cu numeroase rapoarte privind îngroparea sistematică a dosarelor de corupție și blocarea anchetelor DNA. Declarațiile unor magistraţi intervievaţi, precum și constatările din bilanţul Parchetului General, subliniază o percepţie de impunitate și un risc tot mai mare pentru statul de drept.

Contextul actual al justiției în România
În 2023 și 2024, statistici oficiale ale Curţii Constituţionale și ale DNA arată o creştere a numărului de dosare prescrise și a celor în care se aplică „suspendarea executării” a hotărârilor penale. În acelaşi timp, multiple cazuri de mari infractori, inclusiv foşti miniştri și lideri de partid, au beneficiat de procese prelungite, care au dus la anularea sau reducerea pedepselor. Aceste evoluţiuni au fost documentate în rapoartele Transparency International şi în analizele BNR privind corupţia în sectorul public.

Mecanismele de influență asupra magistraţilor
Un set de practici, descrise de magistraţi ca „pactul” dintre politică și justiție, pare să susţină manipularea dosarelor:

  • modificarea discreţionară a completurilor de judecată, încălcând principiul repartizării aleatoare;
  • presiuni din partea conducerii Ministerului Justiției pentru orientarea deciziilor în favoarea grupurilor de interese;
  • utilizarea Inspecţiei Judiciare pentru a marginaliza judecătorii care refuză să cedeze la influenţe.

Aceste mecanisme au fost confirmate de sesizări depuse la Consiliul Superior al Magistraturii și de investigaţii jurnalistice ale Ziarului Financiar.

Reacţii şi măsuri ale instituţiilor judiciare
Parchetul General a anunțat, în cadrul ultimei conferinţe de presă, iniţiative pentru „restaurarea încrederii în justiție”, incluzând:

  1. revizuirea procedurilor de alocare a dosarelor pentru a asigura aleatorietatea completă;
  2. crearea unui comitet independent de monitorizare a deciziilor judecătorești;
  3. intensificarea cooperării cu organismele europene de supraveghere a statului de drept.

În același timp, DNA a deschis noi ședințe de judecată în cazuri cumulate, dar rămâne sub observație pentru posibile interferenţe din partea altor instituții.

Impactul asupra societăţii civile
Organizaţiile non‑guvernamentale, precum Transparency International România și Asociaţia pentru Statul de Drept, solicită transparenţă suplimentară și rapoarte periodice privind evoluţia dosarelor de corupție. Acestea punctează că o justiție independentă reprezintă fundamentul încrederii cetăţenilor în instituţiile de stat și esenţială pentru atragerea investiţiilor străine.

Concluzie
Evoluţia recentă a justiției în România indică necesitatea unei vigilenţe continue și a reformelor concrete pentru a preveni erodarea statului de drept. Publicarea periodică a datelor și monitorizarea independentă rămân instrumente cheie pentru a asigura un sistem judiciar transparent și responsabil.