Amânarea unei decizii cruciale: Ce implică sesizarea CJUE pe pensiile magistraților

Dacă Curtea Constituțională a României (CCR) va decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu legea pensiilor magistraților, aceasta va transforma procesul într-o așteptare de aproximativ doi ani, a afirmat Augustin Zegrean, fost președinte al CCR. „Dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea”, a explicat Zegrean.

Deși ședința de astăzi nu a dus la o decizie concretă, judecătorii CCR au programat un nou termen pentru 18 februarie, ceea ce marchează a cincea amânare a acestei chestiuni sensibile. Legea discutată propune o micșorare a pensiilor magistraților și crește vârsta de pensionare, aspecte criticabile care au stârnit controverse de-a lungul timpului.

Un precedent european influent

Zegrean a subliniat că există exemple relevante în Uniunea Europeană, unde judecătorii au obținut câștig de cauză împotriva măsurilor guvernamentale similare. „În Polonia, judecătorii au făcut plângere la CJUE și au câștigat”, a subliniat fostul președinte, amintind de protestele judecătorilor polonezi care au solicitat respectarea drepturilor lor de muncă.

De asemenea, Zegrean a menționat că în cazul Coman-Hamilton, CCR a apelat pentru prima dată la CJUE, ceea ce demonstrează că această cale nu este inedită. „Multe instanțe din Europa se adresează CJUE pentru a verifica conformitatea legislației naționale cu dreptul european”, a continuat el.

Câteva întrebări persistente

Cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a fost înaintată către CCR cu scopul de a obține clarificări cu privire la legalitatea modificărilor aduse de Guvernul Bolojan. Aceasta susține că utilizarea mecanismului de sesizare a CJUE este esențială pentru asigurarea respectării legislației europene.

„Utilizarea acestui mecanism reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european”, a argumentat ÎCCJ în fața CCR. Cu toate acestea, întrebările persistă: de ce a fost necesară solicitarea exact acum și care va fi impactul pe termen lung asupra sistemului de justiție din România?

Un viitor incert pentru magistrați

Dacă CCR va decide să sesizeze CJUE, efectele nu vor fi imediate. Dosarul de la București va fi suspendat până când CJUE va oferi un răspuns, ceea ce ar putea însemna amânarea aplicării legii propuse pentru o perioadă semnificativă. Această situație generează incertitudine în rândul magistraților care își planifică viitorul profesional.

„Judecătorii și-au construit proiecții financiare și de carieră, așteptând să lucreze până la 70 de ani. Nu poți să îi dai afară mai repede”, a subliniat Zegrean, accentuând impactul pe care modificările propuse le-ar putea avea asupra vieții acestora.

Într-o perioadă în care încrederea în sistemul judiciar este esențială, aceste amânări și cereri de clarificare ar putea afecta nu doar statutul financiar al magistraților, ci și imaginea justiției în ochii opiniei publice. Momentul în care CCR va lua o decizie rămâne incert, dar dezbaterile nu vor dispărea curând. O hotărâre clară ar putea oferi nu doar lămuriri legale, ci și o oportunitate de consolidare a încrederii în justiția românească.