Anchetă italiană privind turiștii‑lunetiși în timpul asediului Sarajevo – Procurorii din Milano au deschis, în noiembrie 2025, o anchetă oficială pentru a identifica cetățeni italieni care ar fi plătit soldați sârbo‑bosniaci să îi conducă pe colinele din jurul orașului, cu scopul de a trage asupra civililor în timpul asediului Sarajevo. Ancheta, care vizează omorul voluntar agravat de cruzime, se înscrie în raportul de reapariție a faptei de „sniper tourism” în timpul celui mai lung asediu din istoria modernă.

Contextul asediului Sarajevo și fenomenul de sniper tourism
În perioada 1992‑1996, asediul Sarajevo a provocat peste 10.000 de morţi prin bombardamente și prin actul lunetiștilor, care trageau la întâmplare pe străzi, tramvaie și școli. Colinele înconjurătoare, ușor accesibile și neprotejate, au transformat orașul într‑un teren de vânătoare pentru trupe sârbo‑bosniace. Termenul „sniper tourism” a fost asociat ulterior cu „turiștii‑lunetiși”, grupuri de străini ce plăteau pentru a participa la acest „joc morbid”.

Originea termenului de turiști‑lunetiși
În anii 1990, presa italiană a raportat prima dată despre călătorii în Sarajevo pentru a trage la civil. Denumirea „turiști‑lunetiși” a căpătat notorietate în documentarul Sarajevo Safari (2022), regizat de Miran Zupanić, în care un fost soldat sârb și un contractor afirmă că grupuri de occidentali erau transportate pe coline pentru a trage la populație. Declarațiile din film au fost ulterior respinse de veteranii sârbi, dar au determinat deschiderea anchetei.

Desfășurarea anchetei în Milano
Ancheta italiană a pornit dintr‑o plângere depusă de scriitorul milanez Ezio Gavazzeni, care a adunat probe din documentarul menționat și dintr‑un raport al fostei primărițe din Sarajevo, Benjamina Karic. Procurorii conduşi de Alessandro Gobbi au identificat potențiali suspecți prin:

  • Interviuri cu foști soldați sârbo‑bosniaci.
  • Analiza tranzacțiilor financiare suspecte din 1993‑1995.
  • Corespondență cu autoritățile din Trieste și Belgrad.

În săptămânile următoare, câțiva italieni vor fi audiaţi pentru a clarifica rolul lor în „turiștii‑lunetiși”.

Reacții și perspective
Gavazzeni a subliniat că „mulți, foarte mulți italieni” ar fi participat, alături de cetățeni germani, francezi și englezi, fără motivare politică, ci din dorința de a experimenta violența. Autoritățile italiene consideră cazul relevant pentru a combate traficul de „turism de război”. Dacă ancheta confirmă acuzațiile, inculparea ar putea deschide noi căi de urmărire penală pentru alte grupuri vest-europene implicate în evenimente similare.

În concluzie, ancheta italiană aduce în prim‑plan un capitol întunecat al asediului Sarajevo, evidențiind continuarea eforturilor judiciare pentru a aduce în fața legii acțiunile de „turiști‑lunetiși”. Evoluțiile vor fi urmărite îndeaproape, iar publicul este îndemnat să rămână informat privind progresul investigației și posibilele consecințe juridice.