Protecția minorilor în mediul digital a devenit subiect de dezbatere intensă în Europa, după ce studii recente au arătat legătura dintre utilizarea necontrolată a rețelelor sociale și riscuri pentru sănătatea mentală a copiilor. Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune interzicerea accesului la rețelele sociale pentru utilizatorii sub 16 ani, cu excepția consimțământului parental de la 13 ani. Această inițiativă intensifică discuția despre reglementarea rețelelor sociale la nivel continental.

Rezoluția Parlamentului European privind accesul minorilor la rețele sociale

Rezoluția, prezentată de eurodeputata daneză Christel Schaldemose, solicită stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul liber la platforme. Documentul subliniază că protecția minorilor în mediul digital nu poate fi lăsată doar pe umerii părinților. Propunerea vizează și adaptarea Digital Services Act la nevoile specifice ale copiilor.

Principalele măsuri propuse în rezoluție

– Dezactivarea automată a scroll-ului infinit.
– Eliminarea redării automate a videoclipurilor.
– Limitarea notificărilor excesive.
– Restricționarea sistemelor de recompense care încurajează utilizarea compulsivă.

Aceste măsuri urmăresc să reducă factorii care generează dependență în rândul utilizatorilor tineri. Ele coincid cu cerințele exprimate de Ursula von der Leyen privind protecția copiilor în fața „tsunamiului tehnologic”.

Contextul internațional și alte inițiative legislative

Pe plan internațional, Australia a adoptat deja legislație care interzice accesul la platforme pentru sub-16, intrând în vigoare luna viitoare. Această abordare oferă un model de referință pentru Uniunea Europeană. În Franța, raportul comandat de președintele Emmanuel Macron propune interzicerea smartphone-urilor până la 13 ani și a rețelelor sociale până la 18 ani.

Modelul australian și alte propuneri naționale

Australia se bazează pe mecanisme de verificare a vârstei și pe obligarea platformelor să ofere setări de siguranță pentru minori. Alte state, precum Canada și Regatul Unit, analizează propuneri similare, concentrându-se pe transparența algoritmilor și pe reducerea „dark patterns”. Aceste inițiative consolidează trendul global de întărire a protecției minorilor în mediul digital.

Reacții și implicații pentru Big Tech

Statele Unite au exprimat îngrijorări privind posibilele bariere comerciale generate de reglementarea europeană. În același timp, liderii europeni au reafirmat independența legislativă, subliniind că protecția copiilor nu este negociabilă. Companiile mari de tehnologie vor trebui să ajusteze designul platformelor pentru a respecta noile cerințe privind accesul minorilor.

Rezultatul acestor evoluții subliniază necesitatea unei monitorizări continue a politicilor digitale și a impactului acestora asupra copiilor. Informațiile actuale arată o orientare clară spre consolidarea protecției minorilor în mediul digital și necesitatea de a urmări îndeaproape modificările legislative viitoare.