Economia României în T4 2025: O creștere modestă, un viitor incert

Economia României a crescut cu 0,1% în trimestrul patru al anului 2025, conform datelor semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Totuși, această creștere este umbrită de o scădere mai accentuată de 1,6% pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului anterior. Compusă din aceste semne mixte, traiectoria economică a României rămâne precară pe fondul unor prognoze mai pesimiste venite din partea Comisiei Europene și Băncii Mondiale.

Volatilitate pe piața internațională

Deși PIB-ul s-a majorat cu 0,1% față de T4 2024, comparațiile cu trimestrele anterioare arată o tendință îngrijorătoare. În T3 2025, economia a resimțit o scădere de 1,9% în termeni reali, în timp ce în T1 și T2, creșterile au fost modeste, de doar 0,3% în fiecare trimestru. Aceste fluctuații sugerează o instabilitate economică ce îngrijorează analiștii, iar realitatea este că cei mai mulți vectori de creștere rămân influențați negativ de factori externi.

În noiembrie 2025, Comisia Europeană prognoza o creștere economică de 0,7% pentru întregul an, revizuind previziunile mai optimiste din începutul anului. Această ajustare reflectă o preocupare crescută legată de consolidarea fiscală, care limitează consumul, atât privat, cât și public, afectat suplimentar de inflația galopantă.

Viziunea autorităților economice

Banca Națională a României (BNR) a confirmat că prima parte a anului 2026 va fi marcată de stagnare. „Se estimează că T1 din 2026 va fi similar cu T4 2025, fără creșteri semnificative”, se arată în minuta celei mai recente ședințe a Consiliului de Administrație al BNR. Măsurile fiscale adoptate, precum și inflația ridicată, care a atins 9,7% în 2025, sunt factori determinanți care vor influența bunăstarea economică a țării în perioada următoare.

„Stagnarea economică este un semnal de alarmă. Este esențial ca măsurile luate să fie eficiente în stimularea consumului și în revitalizarea sectorului privat”, a declarat un analist economic din cadrul unei admisii de consultanță. Conform acestuia, autoritățile trebuie să prioritizeze stimularea investițiilor și asigurarea unui mediu favorabil business-ului pentru a evita o recesiune prelungită.

Impactul inflației asupra consumatorilor

Inflația și-a pus amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, iar consumul privat rămâne afectat. Oamenii se confruntă cu prețuri în continuă creștere la bunurile de consum, ceea ce face dificilă atingerea unui nivel normal de trai. În consecință, veniturile reale sunt sub presiune, iar optimismul consumatorilor a scăzut semnificativ.

Pe de altă parte, creșterea inflației influențează indirect și sectorul public. Măsurile de austeritate adoptate pentru a controla deficitul bugetar afectează capacitatea de consum, iar acest aspect se reflectă în prognozele economice din 2026. Banca Mondială a estimat o creștere de doar 0,8% pentru anul viitor, un alt semn că perspectivele economice nu sunt optimiste.

Pe măsură ce 2026 avansează, România se află la o răscruce, iar rezultate mai bune sunt necesare pentru a răspunde provocărilor interne și externe. Cu o strategie economică bine definită și măsuri prompte aplicate, există șanse de redresare. Ajunsă în această situație, România poate doar spera că resursele necesare pentru un viitor prosper vor fi implementate cu succes.