Funeraliile de stat pentru foștii șefi de stat din România au fost organizate de-a lungul timpului pentru lideri importanți ai țării. Printre cei mai recente exemple se numără funeraliile pentru Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Constantin Parhon, toți trei lideri comuniști. De asemenea, Regele Mihai I a avut parte de funeralii în 2017, deși nu au fost formal funeralii de stat, ci mai degrabă o ceremonie militară.

Unul dintre primele exemple de funeralii de stat din România a fost cel al lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii Principatelor, care a murit în exil în Germania în 1873. Cuza a fost înmormântat la Ruginoasa, în prezența a mii de țărani și a unor delegații județene.

Regele Carol I, cel mai longeviv conducător de stat din istoria României, a murit în 1914 și a avut parte de funeralii de stat. Sicriul său a fost transportat de la Sinaia la București, unde a fost înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș.

În perioada comunistă, funeraliile de stat au fost organizate pentru lideri importanți ai Partidului Comunist, precum Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Groza a murit în 1958 și a avut parte de funeralii naționale, care au inclus doliu național, depunere de flori și salve de tun. Dej a murit în 1965 și a avut parte de funeralii similare, cu participarea a zeci de mii de oameni.

Funeraliile lui Constantin Parhon, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, au avut loc în 1969 și au fost mai puțin grandioase decât cele ale lui Dej.

În ultimii ani, funeraliile de stat au fost organizate pentru Regele Mihai I, care a murit în 2017. Deși nu au fost formal funeralii de stat, ceremonia a fost organizată de autoritățile de la București și a inclus participarea a zeci de mii de români.

În prezent, funeraliile de stat sunt reglementate prin Hotărâre de Guvern și reprezintă un act de recunoaștere instituțională a contribuției la statul român. Ele includ drapel național pe catafalc, gardă de onoare, salve de tun și depunere într-un loc simbolic.