Mâine, 15 ianuarie, se împlinesc 176 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, figură emblematică a literaturii române. Deși orașul natal, Botoșani, va fi pătruns de bucuria evenimentului, puțini cunosc o altă fațetă a vieții lui Eminescu, legată de prima lui dragoste, o poveste inundată de emoții și durere.

### O iubire pierdută la 19 ani

Alegerea inimii lui Eminescu a fost Casandra Elena Alupului, o fată din Ipotești, cu o frumusețe angelică, blondă, cu ochi albaștri. Deși erau despărțiți de trei ani, dragostea tânărului poet pentru ea a fost profundă și sinceră, inspirându-l pe parcursul întregii sale vieți. Din păcate, destinul nemilos a curmat viața tinerei la doar 19 ani, lăsându-l pe Mihai cu durerea unei iubiri pierdute.

Cele două poezii scrise în memoria ei, „Floare albastră” și „Mortua est”, rămân mărturii ale acestei legături emoționale. „Și te-ai dus, dulce minune, / Și-a murit iubirea noastră. / Floare-albastră! floare-albastră! / Totuși este trist în lume!” sunt versuri care capturează nu doar dragostea, ci și disperarea poetului în fața morții premature.

### Amintiri care dăinuiesc

Eminescu a stat adesea pe gânduri, reflectând asupra efemerității iubirii și a existenței. „Au e sens în lume? Tu chip zâmbitor, / Trăit-ai anume ca astfel să mori?” se întreba el, dezvăluind un tumult interior neîmpăcat. Astfel, Casandra nu a fost doar o amintire, ci a devenit o parte din sine, chiar și în poeziile ulterioare.

Perseverența emoțională a unei iubiri neîmplinite este ușor de observat în poemul „Din valurile vremii”, unde ea este descrisă ca „Femeie între stele și stea între femei.” Această formulare denotă nu doar o idealizare a imaginii feminine, ci și o reverie continuă asupra unei iubiri ce părea a fi menită să dureze veșnic.

### Coordonate biografice și impact cultural

Născut la 15 ianuarie 1850, Eminescu a crescut într-o familie cu rădăcini adânci în istoria culturală românească. Deși a studiat la Cernăuți și Viena, prima iubire l-a marcat profund, lăsându-și amprenta în întreaga sa creație literară. Asocierea sa eternă cu Veronica Micle, pe care a întâlnit-o la Viena, este doar o parte din povestea complexă a vieții sale amoroase.

„Luceafărul” și seria de „Scrisori” au devenit parte integrantă a patrimoniului cultural românesc, dar rămâne de subliniat influența pe care prima dragoste a avut-o asupra liricii eminesciene. Cititorii contemporani simt acea vibrație, acea intensitate emoțională, care îl face pe Eminescu nu doar un poet, ci și un martor al suferințelor umane.

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, lăsând în urmă nu doar opere literare, ci și o viziune complexă asupra iubirii, a timpului și a destinului. La 176 de ani de la nașterea sa, este esențial să ne amintim că povestea sa a fost întotdeauna una de dragoste, pierdere și dorința de a atinge idealuri, chiar și în fața carmei nemiloase a vieții.

În fiecare an, pe această dată, România celebrează nu doar un poet, ci și o poveste profundă care continuă să rezoneze, amintindu-ne de fragilitatea iubirii și de puterea cuvintelor.