Telegram, noua platformă de înșelăciune: Fraudele financiare explodează, în timp ce România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare

Fraudele online continuă să evolueze cu o rapiditate uimitoare, iar aplicațiile de mesagerie criptată, precum Telegram, au devenit rapid noul epicentru al înșelătoriilor financiare. Un raport recent arată o creștere alarmantă a fraudelor de tip APP (authorized push payment) pe această platformă, cu un avans de 233% la nivel global în raport cu anul precedent. În contextul acesta, România nu este o excepție, înregistrând și ea o creștere a acestui tip de infracțiuni.

Telegram: O umbră pe piața digitală

Conform datelor analizate, Telegram a ajuns să reprezinte 21% din totalul fraudelor raportate la nivel mondial. Mai mult, raportul scoate în evidență faptul că 58% dintre înșelătoriile legate de locuri de muncă la nivel global au originea pe această platformă. Creșterea accelerată este atribuită în principal caracterului criptat al aplicației și percepției de siguranță pe care o au utilizatorii. Escrocii profită de lipsa unei supravegheri eficiente pentru a răspândi rapid scenarii de fraudă, ademenind victimele cu promisiuni false. „Dacă sună prea frumos să fie adevărat, nu e adevărat”, avertizează raportul, atrăgând atenția asupra schemelor de fraudă ce promit locuri de muncă fără experiență, cu flexibilitate și salarii mari.

Facebook domină înșelăciunile, dar tinerii de pe TikTok sunt o țintă ușoară

În timp ce Telegram crește rapid, platformele Meta (Facebook, Instagram, etc.) rămân în fruntea clasamentului, generând 44% din totalul fraudelor raportate. Aceasta este a patra oară consecutivă când companiile lui Mark Zuckerberg conduc clasamentul înșelăciunilor. Cu toate acestea, TikTok, deși înregistrează un volum mai mic de fraude, a înregistrat o creștere de șase ori a procentului de fraude. La nivel global, escrocheriile legate de cumpărături rămân cele mai frecvente, reprezentând 57% din cazurile raportate. Un fenomen în creștere este reprezentat de înșelăciunile legate de locurile de muncă, care s-au triplat de la un an la altul și acum reprezintă 22% din fraudele globale.

În România, situația este ușor diferită. Facebook deține 20% din fraude, în timp ce Telegram ocupă locul secund cu 19%, ceea ce arată că înșelătoriile online sunt diverse și se adaptează rapid la preferințele utilizatorilor. Tipologia fraudelor în România este dominată de scam-uri de cumpărături (60%), urmate de fraudele legate de locuri de muncă (15%) și escrocherii investiționale (7%).

Măsuri de prevenire și responsabilitate intersectorială

Raportul citează un studiu al Juniper Research, care estimează că platformele de socializare au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro din reclame frauduloase care au vizat utilizatori europeni, doar în ultimul an. Aceste date susțin argumentul privind stimulentele financiare ale platformelor de a găzdui astfel de conținut și întăresc apelurile pentru o responsabilitate intersectorială mai fermă. Compania Revolut salută, de asemenea, noile reguli antifraudă ale Uniunii Europene, dar solicită măsuri suplimentare. Compania cere ca platformele online să fie obligate să participe la scheme de partajare a datelor sau să fie supuse unor măsuri coercitive dacă nu reduc în mod semnificativ nivelul fraudei. „Creșterea rapidă a escrocheriilor provenite de pe Telegram arată cât de repede se adaptează tacticile de criminalitate financiară. Avem nevoie ca platformele de socializare și de mesagerie să își intensifice activitatea”, afirmă Woody Malouf, directorul Departamentului de prevenire a fraudelor financiare de la Revolut. Compania investește masiv în prevenirea fraudelor, alocând aproape o treime din forța de muncă. În ultimele șase luni, au fost lansate patru inițiative noi, inclusiv un chatbot bazat pe inteligență artificială, un „Mod Stradă” pentru tranzacții sigure și un banner de identificare a apelurilor frauduloase în aplicație. În plus, a fost organizat primul Summit Revolut FinCrime, reunind peste 150 de parteneri și autorități pentru a combate fraudele.