Serialul Plaha, noul serial polițist lansat recent în Republica Moldova, a captat atenția publicului prin legătura cu figura controversată a lui Vladimir Plahotniuc și prin momentul ales pentru difuzare, cu zile înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2024.

Detalii de producție și difuzare

Serialul Plaha a fost realizat cu un buget de 1,5 milioane de euro, implicând două case de producție și Jurnal TV. Guvernul moldovean a alocat 2,5 milioane de lei din bugetul public pentru difuzarea episodului pe platforme naționale.

Filmările s-au desfășurat în trei locații:

  • Republica Moldova – principalele decoruri urbane
  • România – scene secundare și secvențe de interior
  • Statele Unite – secvențe de acțiune și post-producție

Serialul Plaha este disponibil gratuit pe YouTube, sub regia lui Igor Cobileanski, cu actori din România și Moldova, printre care Iulian Postelnicu în rolul titular.

Scenariul și legătura cu realitatea

Serialul Plaha reprodueşte, în mare parte fictiv, mecanismele de corupție și control ale unui oligarh moldovean, inspirat din viaţa lui Vladimir Plahotniuc. Un episod prezintă un consilier prezentat ca oficial român, implicat într‑o întâlnire cu un om de afaceri moldovean și două prostituate, scenă declarată de producători ca ficţiune.

În ciuda elementelor dramatizate, serialul Plaha reflectă teme recunoscute în presa locală: traficul de active statale, influenţa mafiei și relaţiile politice obscure.

Contextul politic al difuzării

Difuzarea serialului Plaha a coincide cu campania electorală a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS). Un oficial al guvernului PAS, Andrei Spânu, a subliniat importanţa filmului pentru conştientizarea alegătorilor privind trecutul corupt al Republicii Moldova.

Criticii susţin că serialul Plaha a fost lansat strategic pentru a afecta percepţia publică a candidaţilor opoziţiei, iar finanţarea publică a ridicat semne de întrebare privind neutralitatea media.

Reacţii și controverse

Reacţiile publice au fost diverse. Unele grupuri au elogiat calitatea producţiei și relevanţa tematică, în timp ce alţii au acuzat serialul Plaha de instrumentalizare politică. În aceeaşi perioadă, discuţiile despre protecţia acordată oligarhilor moldoveni pe teritoriul României au reaprins controversele, iar scenariul cu oficialul român a intensificat speculaţiile.

În contextul interdicţiei televiziunilor ruseşti din Moldova, oficiala Aneta Gonţa a menţionat că serialele de calitate, precum Plaha, pot oferi alternativă culturală pentru audienţa moldoveană.

Impactul asupra opiniei publice

Serialul Plaha, prin reprezentarea unor situaţii familiare pentru mulţi moldoveni, pare să influenţeze percepţia asupra corupţiei și a crizei politice actuale. Această influenţă poate fi amplificată în perioada pre‑electorală, când alegătorii caută informaţii pentru decizia de vot.

Încheiem subliniind că serialul Plaha rămâne un element de actualitate în peisajul media moldovean, iar evoluţia sa în contextul alegerilor va merita monitorizare continuă pentru a înţelege impactul asupra vieţii politice şi societăţii.