Inspectorul ANAF prins când lua mită în toaleta unui hotel a scăpat de închisoare cu executare. Judecătorii au considerat că șpaga a fost mică

Costel Răucescu, un inspector ANAF, a fost trimis în judecată de procurorii DNA după ce a fost interceptat de doi jurnaliști în timp ce negocia și lua șpagă de la un comerciant din Buzău, în toaleta unui hotel. Inițial, inspectorul a fost condamnat la închisoare cu executare.

Curtea de Apel Ploiești a decis, prin sentința definitivă din 24 iulie 2025, să anuleze pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare dată în acest dosar de Tribunalul Buzău, considerând că valoarea șpăgii primite de inspectorul antifraudă este prea mică pentru a-l trimite în spatele gratiilor.

Judecătorii au apreciat că este suficientă o condamnare fără executarea pedepsei în regim de detenție pentru ca angajatul ANAF să nu mai comită altă faptă penală. „Având în vedere cuantumul foarte redus al sumei primite, de 500 de lei, Curtea apreciază că se impune reținerea în beneficiul inculpatului a circumstanției atenuante judiciare”, se arată în motivarea instanței.

În martie 2021, Costel Răucescu, pe atunci inspector la Direcția Antifraudă, a fost trimis să facă un control „operativ și inopinat” la comercianții care vindeau flori și mărțișoare în piața din municipiul Buzău. Pe 8 martie, când vânzarea în piața de flori era în toi, inspectorul a găsit un comerciant care nu avea casă de marcat la tarabă, anunțându-l că urmează să fie amendat cu suma de 20.000 de lei, dar fără a întocmi niciun fel de act la momentul controlului.

Mai mult, la finalul controlului, angajatul ANAF a lăsat numărul său de telefon uneia dintre angajate, cerând să fie contactat personal de reprezentantul firmei pentru „clarificarea situației”. Mirat de modul în care avusese loc controlul, patronul firmei a fost convins că are de-a face cu un fals inspector ANAF și a luat legătura cu un jurnalist din Buzău.

„Clarificarea situației” s-a petrecut la terasa unui hotel din Buzău, acolo unde comerciantul a fost invitat personal de inspectorul antifraudă. Bănuind încotro se îndreaptă această invitație nepotrivită, la terasa unui hotel, din partea unui organ de control, florarul a mers la întâlnire însoțit de o echipă de jurnaliști care l-au ajutat să înregistreze întreaga conversație.

În timpul discuției, inspectorul ANAF a insistat să-l informeze pe interlocutorul său că, pentru lipsa casei de marcat și a actelor de proveniență a mărfii, riscă o pedeapsă foarte mare, de 20.000 de lei, dar în același timp l-a întrebat constant dacă „s-a mai gândit” cum să procedeze, sugerând ulterior să meargă în toaleta hotelului. Aici inspectorul a primit un plic în care se afla suma de 500 de lei, seriile bancnotelor fiind filmate anterior de jurnaliștii care au organizat flagrantul delict.

La ieșirea din hotel, jurnaliștii l-au abordat pe inspectorul șpăgar și i-au cerut să returneze banii primiți cu titlu de mită, iar ulterior au sunat la 112 și la Direcția Generală Anticorupție, unde au reclamat fapta.

Inspectorul nu știa că și această convorbire telefonică a fost înregistrată audio. „În momentul în care am aflat că l-am prins pe inspectorul șpăgar, am sunat la 112 și am anunțat ce s-a întâmplat. Am și înregistrat conversația telefonică cu el, care a confirmat că a primit mita”, a declarat unul dintre jurnaliștii care au organizat flagrantul delict.

Inculpat pentru fapte de corupție, inspectorul antifraudă a încercat să scape de acuzații invocând că înregistrarea audio ar fi fost trunchiată, că nu prezintă faptele cu acuratețe și, mai ales, că nu a fost realizată cu autorizația unei instituții de control.

Judecătorii au respins scuzele inspectorului și au apreciat demersul jurnaliștilor drept unul echitabil, iar înregistrările realizate de ei, suficient de elocvente pentru ca fapta inculpatului să fie probată. „Convingerea unor persoane că un funcționar este corupt, deși acesta încă nu a întreprins nimic neechivoc în acest sens, mobilizarea și acționarea pentru demonstrarea conduitei anticipate de ei ca ilicită a funcționarului, indiferent de rațiunile care pot anima aceste persoane, nu sunt elemente de natură să afecteze caracterul echitabil al procedurii”, se arată în motivarea instanței.

Totuși, judecătorii Curții de Apel Ploiești au considerat că suma de bani primită de inspectorul ANAF cu titlu de mită este mult prea mică pentru o pedeapsă cu închisoare în regim de detenție, așa cum a dispus în faza de fond a procesului instanța penală a Tribunalului Buzău.