Grecia intenționează să extindă apele teritoriale în Marea Egee, stârnind temeri de conflict cu Turcia

Greece intentionează să își extindă apele teritoriale, având în vedere posibilele zone din Marea Egee, a declarat vineri ministrul de externe grecesc, George Gerapetritis. Această decizie vine în contextul amenințărilor turcești de război, care persistă de mulți ani, în cazul unei astfel de mișcări.

Disputa tradițională cu Turcia

Cele două țări, membre NATO, sunt istorici rivali și deși au reușit să reducă tensiunile în ultimii ani, rămân cu divergențe semnificative în ceea ce privește delimitarea șelfurilor continentale în Marea Egee. Aceasta zonă este considerată de mare importanță din punct de vedere energetic, dar are și implicații asupra spațiului aerian și a zborurilor.

Grecia a extins deja apele teritoriale în Marea Ionică, de la 6 la 12 mile marine, după acorduri cu Italia, și a semnat un contract de delimitare maritimă cu Egiptul în Mediterana de Est. Totuși, în Marea Egee, orice inițiativă similară a fost evitată, în contextul obiecțiilor vehemente din partea Ankarei.

Practic, în 1995, Parlamentul turc a declarat un „casus belli” pentru cazul în care Grecia ar extinde unilateral apele sale teritoriale dincolo de 6 mile marine în Marea Egee, poziție contestată de Atena, care susține că aceasta contravine legislației maritime internaționale.

Ce spune ministrul grec?

Într-o sesiune de întrebări în Parlament, Gerapetritis a subliniat că extinderea este așteptată. „Astăzi, suveranitatea noastră în Marea Egee se extinde până la 6 mile marine. Așa cum am avut un acord cu Egiptul și un altul cu Italia, va exista și o (nouă) extindere a apelor teritoriale,” a declarat el, fără a oferi detalii despre zonele specifice vizate.

Această declarație a stârnit curiozitate, dar și îngrijorare, fiindcă amplificarea tensiunilor în regiune ar putea duce la escaladarea conflictului dintre Grecia și Turcia.

Reacția Ankarei

Până la momentul redactării acestui articol, Ministerul de Externe al Turciei nu a oferit un răspuns imediat la declarațiile grecești. Cu toate acestea, istoria recentă ne arată că Ankara a fost întotdeauna rapidă în a contesta acțiunile Atenei, mai ales în chestiuni care țin de apele teritoriale și suveranitate.

În luna iulie, Grecia a anunțat planurile pentru stabilirea a două parcuri marine în Mările Ionică și Egee. Proiectul din Egee, care acoperă 9.500 de kilometri pătrați, se va extinde inițial în jurul insulelor Cyclade, aducând din nou nemulțumiri din partea turcă.

O abordare diplomatică în umbra militarizării

În ciuda tensiunilor crescute, Grecia insistă că singura discuție acceptată cu Turcia este cea privind delimitarea zonelor maritime, inclusiv șelfurile continentale și zonele economice exclusive. Această poziție nu este fără controverse, având în vedere acumularea de forțe militare pe insulele disputate începând din anii ’60, o acțiune considerată de Turcia o violare a tratatelor postbelice.

În acest context, viitorul regiunii rămâne incert, iar orice decizie grecească de extindere a apelor teritoriale ar putea atrage reacții violente din partea Ankarei, amplificând un conflict deja istoric.

Grecia se află într-un moment crucial, în care suveranitatea teritorială și resursele energetice se intersectează cu geopolítica tensionată a zonei, iar evoluțiile viitoare ar putea determina nu doar fatele relațiilor grecești-turcești, ci și stabilitatea întregii regiuni.