Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a declarat că România are șanse mari să evite o recesiune, în ciuda unei scăderi ușoare a PIB‑ului în trimestrul al III‑lea. Datele INS arată o reducere de 0,2% a producției interne în termeni reali, față de trimestrul anterior, după creșterea de 1% din T2.

Institutul Național de Statistică confirmă că ajustările fiscale au redus cererea și au temperat activitatea economică. Isărescu a recunoscut că această încetinire era așteptată și a subliniat că „se reduce cererea și activitatea economică scade”.

Guvernatorul assurează că nu se anticipează două trimestre consecutive de creștere negativă, criteriul tehnic al recesiunii. „Nu cred că vom avea recesiune”, a concluzionat el, bazându‑se pe experiență și pe evoluția recentă a economiei României.

Politica monetară a BNR: ajustare și flexibilitate

Isărescu a explicat că BNR păstrează o politică monetară fermă, dar atent calibrată. Scopul este să nu accentueze intrarea în recesiune și să susțină stabilitatea financiară. Inflația este estimată în jurul valorii de 9%, cu așteptarea unei scăderi semnificative în trimestrele următoare.

Măsurile monetare includ menținerea dobânzii cheie la 6,5%. Acest nivel urmărește să evite o contracție prelungită, fără a frâna suplimentar consumul și investițiile. BNR își bazează strategia pe reziliența economiei și pe un cadru fiscal coerent.

Punctul de vedere al economistului Aurelian Dochia

Dochia consideră mesajul lui Isărescu prudent și justificat, dar atrage atenția asupra riscurilor persistente:
– Deficit fiscal ridicat, care poate spori costurile de finanțare ale statului;
– Dezechilibre bugetare ce pot diminua încrederea investitorilor;
– Posibile incertitudini în politica bugetară, ce ar putea genera o încetinire accentuată.

Economistul subliniază că coordonarea eficientă dintre BNR și Guvern este esențială pentru a evita recesiunea tehnică. „Optimismul trebuie dublat de disciplină fiscală”, afirmă el, sugerând că o gestionare atentă a dezechilibrelor este crucială.

În concluzie, România se confruntă cu semne de încetinire, dar mecanismele de politică monetară și fiscală par să ofere un tampon împotriva recesiunii. Monitorizarea evoluțiilor macroeconomice rămâne vitală pentru a evalua riscurile pe termen mediu.