Noua reformă a poliției locale: mai puțini agenți în comunități mici

Calculul numărului de polițiști locali în România va fi acum diferențiat în funcție de dimensiunea localității, conform noilor reglementări adoptate de Guvern. În orașele mici, se va permite angajarea unui polițist local la fiecare 1.200 de locuitori, cu condiția ca bugetul local să acopere integral costurile de funcționare. În marile orașe, precum București, raportul va fi de un polițist la 6.500 de locuitori. Aceste măsuri sunt menite să optimizeze resursele, însă riscă să ducă la o scădere considerabilă a numărului de polițiști în anumite comunități.

Pentru comunele cu un număr redus de locuitori, noua lege stabilește un plan clar: 16 posturi pentru 1.500 de locuitori, 22 pentru 3.000, și până la 110 posturi pentru localitățile cu 50.000 de locuitori. Aceasta nu doar că va restrânge prezența agenților de poliție în localitățile mici, dar va determina și consiliile locale să se întrebe cum își vor asigura securitatea comunităților.

Impactul asupra personalului administrativ și a bugetelor locale

Pe lângă reducerea numărului de polițiști locali, reformele vizează și un alt domeniu: cabinetele demnitarilor. Numărul consilierilor din cabinetele miniștrilor, primarilor și președinților de consilii județene va fi limitat drastic. De exemplu, Cabinetul premierului va avea doar cinci posturi, iar viceprimarul cu portofoliu va dispune tot de cinci posturi. Această reglementare ar putea duce la o scădere semnificativă a personalului din administrația publică, ceea ce deschide uși pentru economii financiare în condițiile în care bugetele locale devin tot mai strânse.

„Guvernul nostru își propune să reducă cheltuielile administrative. Este o măsură necesară în contextul economic actual”, a declarat un reprezentant al Ministerului Dezvoltării. Totuși, analistii avertizează că o reducere prea abruptă a personalului ar putea afecta eficiența instituțiilor publice.

Măsuri de disciplină financiară pentru primării

Un aspect interesant al noilor reglementări se referă la sancțiunile aplicabile primăriilor care nu respectă aceste reguli de reducere a cheltuielilor. În cazul în care comunele nu reușesc să reducă bugetul cu 10% sau nu fac economii, vor fi obligate să recurgă la disponibilizări de personal. Astfel, la nivel național, se estimează că aproximativ 13.000 de posturi ar putea fi desființate.

Printre măsurile drastice, primăriile care nu se conformează riscă să piardă fonduri din impozitul pe venit, iar Guvernul își rezervă dreptul de a stabili salariile pentru angajații acestora. O astfel de reglementare s-ar putea dovedi a fi o sabie cu două tăișuri pentru administrațiile locale, care vor trebui să găsească soluții rapide pentru a evita penalizările financiare.

Într-un climat în care constrângerile bugetare devin tot mai stringente, comunitățile locale trebuie să facă față noilor provocări cu resurse limitate, mai ales în contextul în care supraviețuirea și siguranța comunităților depind de un număr adecvat de polițiști locali.

În final, reforma poate aduce economii, dar ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea și securitatea comunităților, în special în zonele cu populație mică.