Cultura românească se află în centrul unui paradox statistic: tinerii susțin că România este superioară cultural Occidentului, în timp ce, potrivit Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniune în ceea ce privește citirea cărților. Acest contrast între mândria națională și realitatea lecturii merită o analiză bazată pe date recente.

Statistici privind citirea cărților în România

Conform unei statistici Eurostat din 2022, doar 29,5 % dintre români de peste 16 ani au declarat că au citit o carte în ultimele 12 luni. Acest procent este cel mai mic din UE, depășit doar de Cipru (33,1 %) și Italia (35,4 %).

Comparativ european al lecturii

În același an, media UE a cititorilor era de 52,8 %, cu valori de peste 70 % în Luxemburg (75,2 %), Danemarca (72,1 %) și Estonia (70,7 %). Diferența subliniază un decalaj semnificativ al României față de partenerii europeni.

Gradul de satisfacție în timpul liber

Un alt sondaj Eurostat arată că 73 % dintre români se declară satisfăcuţi de modul în care îşi petrec timpul liber, poziţionând ţara în top 6 la nivel european.

Lipsa timpului ca obstacol pentru lectură

În Uniune, 21 % dintre cei care nu au citit nicio carte invocă lipsa de timp. În România, acest procent urcă la 33 %, situându‑ne pe locul al doilea în UE, după Cipru (41,3 %).

  • 29,5 % – procentul de cititori români (Eurostat 2022).
  • 73 % – nivelul de satisfacție în timpul liber (Eurostat).
  • 33 % – românii care nu citesc din lipsă de timp.

Atitudinile tinerilor față de cultura și rolurile de gen

Un sondaj INSCOP din 2023 arată că 77 % dintre tinerii români (18‑29 ani) consideră că „cultura României este superioară Occidentului”. În același segment, 27 % dintre bărbaţi și 16 % dintre femei susţin că, într‑o familie „normală”, femeia trebuie să se supună bărbatului.

Implicații pentru dezvoltarea culturală

Aceste date sugerează că percepţia de superioritate culturală nu se traduce în practici concrete, cum ar fi citirea de cărţi sau adoptarea unor valori de egalitate de gen.

* 77 % – tineri ce declară superioritatea culturală (INSCOP).
* 27 % – bărbaţi care susțin supremația bărbatului în familie (INSCOP).
* 16 % – femei care împărtășesc aceeași opinie (INSCOP).

Concluzie

Datele oficiale arată o discrepanță între mândria față de cultura românească și nivelul efectiv al lecturii și al egalității de gen. Pentru a transforma această iluzie în progres real, este esențială monitorizarea continuă a statisticilor și promovarea programelor care încurajează cititul și dialogul cultural. Informaţiile actualizate pot ghida politici şi iniţiative care să reducă diferenţa dintre percepţie şi practică.