Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, cunoscută drept legea antisemitismului, a fost adoptată în Camera Deputaţilor cu 173 de voturi „pentru”, 101 „împotrivă” şi şase abţineri, conform Agerpres.

Dezbateri în plen şi reacţii politice

În timpul dezbaterilor din 17 decembrie, deputatul AUR Bogdan Velcescu a redat o melodie rap cu versuri controversate, punând accent pe temele nazionaliste şi anti‑comuniste. După oprirea piesei, parlamentarului i s‑a adresat un atac verbal preşedintelui comunităţii evreieşti din România, Silviu Vexler, şi alianţelor politice PSD, PNL, USR şi UDMR, care susţin proiectul.

Textul legii antisemitismului

Legea vizează interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Definiţia include grupuri de trei sau mai multe persoane ce promovează idei de superioritate rasială, incitare la violenţă etnică sau şovinism.

  • Materialele fasciste, legionare şi xenofobe sunt penalizate cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.
  • „Personă vinovată de genocid” este definită prin condamnări definitive în România sau în străinătate, conform juridiçii internaționale.
  • Ridicarea de statui sau numirea de străzi în cinstea acestor persoane este interzisă, cu excepţia muzeelor.

Controverse şi sesizări de neconstituționalitate

La 18 iunie, deputaţii grupurilor SOS România, Alianţa pentru Unirea Românilor şi Partidul Oamenilor Tineri, alături de neafiliaţi, au depus o sesizare de neconstituţionalitate (art. 146 lit. a) din Constituţie). Preşedintele Klaus Iohannis a formulat, la rândul lui, o sesizare pe 10 iulie. Curtea Constituţională a respins ambele cereri prin Decizia nr. 356/2025.

Poziţia preşedintelui şi a altor partide

Preşedintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea legii, argumentând că textul nu asigură previzibilitatea şi claritatea categoriilor juridico‑penale, riscând interpretări neunitare şi abuzive. Partidele de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR) au susţinut că legea este necesară pentru combaterea extremismului şi a antisemitismului.

Concluzie

Legea antisemitismului a parcurs cu succes procesul legislativ, dar rămâne subiect de analiză juridică şi politică. Dezbaterile din plen, sesizările de neconstituționalitate și solicitarea preşedintelui de reexaminare indică o atenție sporită asupra echilibrului dintre protecţia grupurilor vulnerabile și libertatea de exprimare. Vigilarea continuă a evoluţiilor legislative va permite cetăţenilor să rămână informaţi şi să participe activ la discuţiile publice.