Videoclipurile generate de AI au invadat rețelele sociale, de la Instagram și TikTok la Facebook și YouTube, oferind conținut realist fără experiență tehnică. Evoluția rapidă a instrumentelor precum Veo, Sora, Grok, CapCut și Movie Gen a redus semnificativ barierele de producție. Acest fenomen crește riscul de dezinformare, deoarece utilizatorii pot fi convinși de imagini aparent autentice.

Indicii tehnice care pot trăda un videoclip generat de AI

– prezența unui logo sau filigran discret, adăugat automat de platformele Veo, Grok sau Sora 2;
– durata limitată în versiunile gratuite – câteva secunde pentru Grok, sub zece pentru Veo, aproximativ 15 pentru Sora 2;
– lipsa etichetării conforme cu regulamentul european din 2024, care obligă semnalarea materialelor produse cu inteligența artificială.

Analiza critică și verificarea contextului pentru videoclipuri AI

Examinarea cadru cu cadru poate evidenția erori specifice, cum ar fi proporții corporale incorecte sau obiecte care par să plutească. Incongruențele între mișcarea buzelor și sunetul, precum și tonalitatea robotică a vocii, sunt semnale de atenție. Dacă conținutul pare excesiv de emoționant sau improbabil, utilizatorii ar trebui să investigheze sursele originale și comentariile aferente.

Un caz recent, din aprilie 2025, a arătat un videoclip viral despre un copil sărac din București, distribuit înainte de verificările riguroase. Analiza ulterioară a revelat multiple incongruențe vizuale, confirmând caracterul synthetic al materialului. Evenimentul a subliniat vulnerabilitatea publicului în fața poveștilor fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Monitorizarea continuă și aplicarea riguroasă a metodelor de verificare rămân esențiale pentru a diferenția videoclipurile reale de cele generate de AI. Informarea permanentă și vigilența digitală contribuie la reducerea răspândirii conținutului înșelător.