Mii de credincioși au participat la tradiționala sfințire a bucatelor în piața centrală din Miercurea Ciuc, duminică, de Paște, imagini spectaculoase fiind distribuite pe rețelele de socializare de către liderul UDMR, Kelemen Hunor. Evenimentul, o tradiție veche de secole, marchează începutul bucuriei pascale, după perioada de post.

Tradiția seculară a binecuvântării

Fotografiile impresionante postate de domnul Kelemen Hunor pe Facebook surprind mulțimea adunată cu mic, cu mare pentru a primi binecuvântarea. Gestul de a sfinți bucatele, o tradiție cu rădăcini în secolul al VII-lea, simbolizează renașterea și speranța, marcând trecerea de la Postul Mare la sărbătoarea Învierii. Credincioșii aduc coșurile pline cu bucate tradiționale, convinsi că binecuvântarea se va extinde asupra întregii familii și a comunității.

Liderul UDMR a subliniat continuitatea acestei tradiții, menționând rezistența ei în fața încercărilor de eradicare din perioada comunistă. „Tradiția nu s-a întrerupt, demonstrându-și astfel adevărata putere”, a scris domnul Kelemen Hunor în postarea sa, evocând modul în care obiceiul s-a întors în inima orașului, în piața principală, imediat ce contextul politic a permis.

Răspândirea obiceiului în Transilvania

Obiceiul sfințirii bucatelor în aer liber s-a extins de-a lungul anilor în diverse localități din Transilvania. Domnul Kelemen Hunor a evidențiat, de asemenea, exemple de astfel de evenimente din alte orașe, cum ar fi Cluj-Napoca, Oradea și Sfântu Gheorghe. „De parcă am spune același lucru peste tot: sărbătoarea este completă doar dacă suntem împreună”, a adăugat el.

Aceste evenimente demonstrează importanța pe care comunitățile o acordă păstrării tradițiilor și celebrării sărbătorilor religioase. Ele reprezintă o ocazie de a consolida legăturile sociale și de a transmite valorile culturale generațiilor viitoare.

Urări de sărbători

În finalul postării sale, domnul Kelemen Hunor a transmis credincioșilor urări de Sărbători pascale binecuvântate. Evenimentul de la Miercurea Ciuc, dar și cele din alte orașe transilvănene, reprezintă un exemplu elocvent al vitalității și rezistenței tradițiilor românești, continuând să aducă oamenii împreună în spiritul sărbătorilor.