Executivul a anunțat duminică, 11 ianuarie, majorarea impozitelor pe proprietate, o măsură ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Guvernanții justifică această reformă prin nevoia de a crește veniturile din impozitarea proprietăților, România având una dintre cele mai mici pondere ale acestora în Europa. De asemenea, autoritățile subliniază că această măsură este una tranzitorie, până când va fi implementat un sistem automat de evaluare a proprietăților ce va fundamenta impozitarea pe valoarea de piață, programată pentru 1 ianuarie 2027.

Într-un comunicat emis, Executivul a detaliat motivele din spatele acestei reforme. „România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din Uniunea Europeană. Doar 0,55% din PIB, comparativ cu media de 1,85%”, se arată în comunicat. Această situație, conform specialiștilor, a generat inechități și pierderi importante pentru autoritățile locale. „Peste o treime din impozite nu erau încasate, iar acest lucru afectează grav bugetele locale”, a spus un oficial guvernamental.

Majorarea impozitelor pe proprietate va aduce o recalibrare a bazei de impozitare, eliminând valorile istorice care nu reflectau realitatea economică. Astfel, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri se va majoră cu aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei pe metru pătrat. Măsurile adoptate vizează și eliminarea facilităților nejustificate, urmărită prin conformarea la cerințele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Un alt aspect important este consolidarea rolului autorităților locale. Acestea vor putea stabili cotele de impozitare, dar nu mai mici decât cele din anul 2025. „Fiecare localitate va avea ocazia să își adapteze impozitele conform specificului regional, dar și în limitele impuse de legislație”, precizează sursa citată. În plus, consiliile locale vor avea libertatea de a majora impozitele și taxele locale cu până la 100%, facilitând astfel o adaptare mai fluidă la nevoile financiare locale.

Discuțiile despre impozitarea pe baza valorii de piață sunt vechi, dar au fost amânate mult timp de diferite echipe guvernamentale. „Decizia actuală vine ca o necesitate urgentă, în special în contextul discuțiilor cu Comisia Europeană”, explică un analist economic. Angajamentele asumate în trecut riscă să afecteze atragerea fondurilor europene, iar întârzierea reformelor fiscale ar putea duce la întârzieri în încasarea unor sume semnificative din PNRR.

Impactul economico-social al acestor măsuri va fi resimțit în mod cert de cetățeni. Majorarea medie estimată de 70%-80% va fi o provocare pentru mulți contribuabili, iar unele zone ar putea avea parte de creșteri chiar mai mari, în funcție de specificitățile locale. Această reformă va rescrie, practic, harta fiscală a proprietăților din România, punând accent pe o impozitare mai echitabilă.

Oricum, drumul pentru completarea acestei reforme este lung și presărat cu provocări. Autoritățile locale se confruntă cu necesitatea de a-și adapta politicile fiscale rapid, în timp ce cetățenii se întreabă cum vor fi afectați în concret de aceste schimbări. „Este un pas înainte, dar trebuie gestionat cu măsură și responsabilitate”, a subliniat un expert în administrație publică.

Se conturează așadar un viitor fiscal diferit pentru România, cu accent pe corectitudine și eficiență în încasarea impozitelor, o direcție pe care guvernanții o consideră esențială pentru dezvoltarea economică sustenabilă a țării.