Solstiţiul de iarnă 2025 marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică, iar pentru România data este duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, moment în care ziua este cea mai scurtă din an. În București se vor înregistra 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală și 15 ore şi 10 minute de întuneric.

Detalii specifice pentru anul 2025 în România

Solstiţiul de iarnă din 2025 afectează direct durata zilei, iar ora exactă a evenimentului este stabilită de Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”. Pentru toate localitățile din România, ziua cea mai scurtă se va încadra în intervalul 08:00‑18:00, cu variaţii de câteva minute în funcție de latitudine.

Mecanismul astronomic al solstiţiului de iarnă

În cadrul solstiţiului de iarnă, axa Pământului rămâne înclinată cu 23° 27′ față de planul orbitei sale, iar Soarele se poziţionează pe tropicul Capricornului, la cea mai mare declinaţie sudică. Această configurație produce mişcarea aparentă a Soarelui pe ecliptică și explică diferenţa dintre ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă.

Diferenţa dintre solstiţiul astronomic şi cel meteorologic

În România, iarna meteorologică începe de regulă pe 1 decembrie, pe când solstiţiul de iarnă stabileşte momentul fix al începutului iernii astronomice. Astfel, în perioada 1‑20 decembrie, temperaturile scad treptat, dar durata zilei rămâne în continuă reducere până la solstiţiul de iarnă.

Impactul asupra zilei și nopţii în București

Solstiţiul de iarnă determină următoarele valori pentru capitală:

  • Durata maximă a nopţii: 15 ore 10 minute.
  • Durata minimă a zilei: 8 ore 50 minute.
  • Momentul de răsărit: aproximativ 07:45.
  • Momentul de apus: aproximativ 16:35.

Aceste cifre reflectă nivelul maxim de întuneric și condiţiile ideale pentru observaţii astronomice nocturne.

Solstiţiul de iarnă în emisfera sudică

În timp ce solstiţiul de iarnă marchează cel mai scurt interval de lumină în emisfera nordică, în emisfera sudică aceeaşi dată corespunde solstiţiului de vară, aducând cele mai lungi zile și cele mai ridicate temperaturi. Astfel, în Australia și Noua Zeelandă, 21 decembrie este asociat cu sărbători de vară și activităţi în aer liber.

Solstiţiul de iarnă în tradiţii şi istorie

Evenimentul a inspirat numeroase ritualuri culturale, de la festivaluri antice la sărbători moderne. Solstiţiul de iarnă a devenit un punct de referință pentru calendare religioase și pentru stabilirea rezoluţiilor de Anul Nou.

Exemple de celebrare a solstiţiului de iarnă

  • Saturnalia în Roma antică – festival de şapte zile cu cadouri și lumânări.
  • Yalda în Iran – reuniuni familiale pentru a învinge noaptea prin liră și fructe.
  • Inti Raymi în Peru – ceremonii incaşe pentru zeul soarelui, reînviate anual.
  • Obiceiuri româneşti – colindări, aprinderea lumânării și pregătirea de bunătăţi pentru a întâmpina lumina care revine.

Solstiţiul de iarnă din 2025 reprezintă un moment cheie pentru înţelegerea fenomenelor astronomice și a impactului lor asupra vieţii cotidiene. Pentru cei interesaţi, monitorizarea evoluţiei zilei și nopţii pe parcursul anului rămâne o modalitate valoroasă de a rămâne informaţi și conectaţi la ciclurile naturale ale planetei.