Începerea anului școlar 2025-2026 este marcată de măsurile de criză fiscal-bugetară, care au generat controverse și îngrijorări în rândul oamenilor de educație. Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a afirmat că aceste măsuri au fost necesare pentru a asigura plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului și pentru a contribui la stabilitatea țării. Printre măsurile adoptate se numără creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, reorganizarea rețelei școlare, regândirea limitelor pentru clasele de elevi și regândirea valorii plății cu ora.

Educația a intrat în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare tocmai pentru că începe activitățile din luna septembrie și măsurile trebuiau să intre în vigoare de la începutul anului școlar/universitar. Ministrul a afirmat că sistemul de educație are lumini și umbre, iar dacă între lumini găsim adesea oameni admirabili și cu bun-simț dedicați copiiilor și copii dedicați școlii, umbra cea mai întunecată este analfabetismul funcțional, care devine risc de securitate națională. Anul școlar 2025-2026 începe cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem, din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari.

Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026. Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a atractivității domeniului. Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară.

În concluzie, anul școlar 2025-2026 începe cu măsuri de criză fiscal-bugetară, care au generat controverse și îngrijorări, dar ministrul Educației și Cercetării este optimist că aceste măsuri vor contribui la stabilitatea țării și la dezvoltarea sistemului de educație. Este important ca oamenii de educație să confrunte nemulțumirea din prezent și să construiască optimist pe aceasta un viitor mai bun, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație.