Curtea de Apel Alba Iulia respinge sechestrul ANAF asupra bunurilor lui Klaus Iohannis

Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în data de joi, să respingă solicitarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de a institui un sechestru asigurător pe bunurile lui Klaus Iohannis și ale familiei acestuia. Decizia instanței este definitivă și vine după ce, în noiembrie 2025, Tribunalul Sibiu a adoptat o hotărâre similară, stabilind că ANAF nu are suficiente argumente pentru a justifica această măsură drastică.

Solicitarea ANAF era motivată de tentativa de recuperare a unei datorii de 4,7 milioane lei, sumă care include penalități și dobânzi, în urma închirierii unei părți dintr-un imobil aflat în centrul Sibiului. Imobilul, pe care Iohannis l-a pierdut în instanță, a fost închiriat timp de 16 ani unei bănci.

Datoriile din chirii și antecedentele legale

În 2025, ANAF a notificat familia Iohannis cu privire la datoria acumulată din chirii, după ce fosta proprietate a acestora a intrat în patrimoniul statului, ca urmare a unei moșteniri vacante. „Fosta proprietate a fost preluată de stat, iar fostul președinte a refuzat să predea cheile casei”, a declarat reprezentantul ANAF. Autoritățile fiscale au explicat că imobilul a fost confiscat conform legii, având în vedere că proprietarii de drept nu au cooperat pentru a facilita accesul.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, au deținut imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu între anii 1999 și 2016. Pe parcursul acestor ani, au derulat un contract de închiriere cu Raiffeisen Bank, obținând în total peste 320.000 de euro. Câștigurile au fost folosite pentru achiziția altor proprietăți imobiliare, astfel, generând venituri suplimentare din chirii.

Decizia instanței și implicațiile politice

Recenta decizie a Curții de Apel a reținut că cererea ANAF nu poate fi susținută din perspectivele legale relevante. Judecătorii au concluzionat că instituirea unui sechestru pe bunurile familiei Iohannis nu se justifică, având asupra sa principii de protecție a dreptului de proprietate. Această hotărâre a adus o ușurare considerabilă pentru fostul președinte, care a evitat astfel o presiune fiscală suplimentară.

Decizia instanței poate avea implicații politice importante, având în vedere poziția lui Klaus Iohannis pe scena politică românească. Fostul președinte își încheie mandatul într-un context în care imaginea sa publică a fost deja testată de o serie de controverse legate de posibile neclarități financiare.

Pe de altă parte, reacțiile publicului și ale analiștilor sunt variate. Unii privesc hotărârile instanței ca pe o dovadă a independenței justiției, în timp ce alții rămân sceptici cu privire la implicațiile reale ale acestor decizii asupra percepției despre corupția și transparența din mediul politic românesc.

În concluzie, rezultatul final al acestei dispute va lăsa întrebări în rândul opiniei publice cu privire la cum se gestionează cazurile de corupție și de responsabilitate fiscală în rândul figurilor publice, dar și cum instituțiile statului respectă procesele legale într-o societate democratică.