O treime din jaloanele din PNRR sunt în pericol: România riscă penalități de sute de milioane de euro

Aproximativ o treime din investițiile și reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află în prezent într-o zonă de risc ridicat, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Situația, prezentată joi la Guvern, indică întârzieri semnificative, cu potențiale penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată. România mai are de implementat proiecte în valoare de circa 10 miliarde de euro până la finalul programului.

România a primit până acum 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din suma totală. Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate a fi cu risc ridicat de neimplementare. Ministrul a subliniat că există o treime de proiecte complet îndeplinite, o treime cu progrese bune și o treime cu întârzieri.

Întârzieri majore la infrastructură

Întârzierile afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, cum ar fi rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse. Potrivit analizei prezentate în Guvern, cel puțin 14 reforme au întârzieri majore, fiecare riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate,” a declarat ministrul.

Ministrul a accentuat importanța monitorizării îndeaproape a implementării, menționând că evoluția va fi publică. Această abordare vizează mobilizarea societății pentru accelerarea procesului.

Pierderi potențiale pe cererea de plată 3

În ceea ce privește cererea de plată 3, ministrul a estimat că doar jumătate din fondurile suspendate ar putea fi recuperate. „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă,” a afirmat Pîslaru.

România ar putea primi o decizie de la Comisia Europeană privind cererile de plată 3 și 4 până la finalul lunii aprilie, fondurile totale ridicându-se la aproximativ 3 miliarde de euro. Pentru cererea de plată 3, nu există încă o defalcare oficială din partea Comisiei Europene privind sumele suspendate pe fiecare jalon.

Printre jaloanele cu probleme se numără și super agenția companiilor de stat – AMEPIP, pentru care 440 de milioane de euro au fost suspendați încă din mai 2025. Chiar dacă România a încercat să demonstreze funcționalitatea instituției, există riscul ca aceasta să fie considerată doar parțial funcțională de către Comisie. Vor fi pierduți bani și din cauza jalonului privind pensiile magistraților, dar și a celui legat de numirile de manageri la companiile din transport și energie.